1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 14 º

News

Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor, criticat pentru că ar fi discriminatoriu

Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor creează discriminare "neproductivă" între angajaţii spitalului, întrucât banii privaţi vor ajunge numai la o anumită categorie de doctori, restul echipei primind aproape nimic, a declarat, pentru MEDIAFAX, vicepreşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

06 aug, 2013 | Mediafax

"Acest proiect este de departe unul modern, îndrăzneţ, în care anumiţi medici vor primi nişte sporuri, o premiere. În realitate, însă, va crea discriminare între doctori, pe de o parte, dar şi între medici şi celelalte categorii de angajaţi", consideră vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean.

Vicepreşedintele CMR a argumentat că banii primiţi de la pacienţii trataţi în regim privat vor ajunge, în pondere de 60 la sută, la un singur medic.

"Proiectul prevede că 60 la sută din fondurile rezultate din tratarea pacienţilor în regim privat în cadrul unităţii sunt distribuite medicului curant. Apoi, 30 la sută revine personalului implicat direct în tratarea pacienţilor în acest sistem, iar 10 la sută, unităţii. Altfel spus, anestezistul, medicul de laborator, cel de la serviciul de imagistică, internistul sau mâna a doua - în cazul chiurgului, dar şi asistentele, infirmierele, brancardierul ar trebui să împartă cei 30 la sută", a mai spus Borcean.

În aceste condiţii, spune vicepreşedintele CMR, ar putea apărea nemulţumiri în rândul angajaţilor, dată fiind discriminarea, care nu va fi deloc productivă pentru activitatea spitalului.

Şi Federaţia Solidaritatea Sanitară din România susţine că ideea salarizării suplimentare a medicilor este compromisă întrucât, prin forma sa, proiectul de act normativ "ascunde" mai curând dorinţa
impozitării excesive a veniturilor informale decât construirea unei legi care să crească gradul de satisfacţie al personalului şi al pacienţilor.

"În acest sens, un calcul simplu al rezultatelor aplicării acestui proiect de lege indică faptul că pentru 100 lei plătiţi de un pacient care doreşte să se trateze în regim privat într-un spital public medicul va lua, după impozitare, 33 la sută din tariful aplicat, adică 33 de lei. Alte categorii de personal participante la realizarea serviciului medical primesc 16,5 lei (16,5 la sută)", arată Federaţia, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Acest lucru dovedeşte, spun sindicaliştii, că doar 49,5 la sută din tarifele aplicate vor ajunge la salariaţi, diferenţa regăsindu-se în principal la bugetul de stat. "În cazul serviciilor medicale purtătoare de TVA, analiza indică o situaţie şi mai tristă pentru salariaţi, salarizarea suplimentară a medicului reducându-se, de fapt, la circa 26,6 la sută din încasări, iar restul participanţilor la actul medical vor primi circa 13,3 la sută", mai arată Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Potrivit sindicaliştilor, proiectul de lege presupune că medicii vor dori să facă practică privată în spitalele publice pentru un venit situat între 26,6 şi 33 la sută din tarifele plătite de pacienţi.

"Analiza atentă a legii arată că statul încasează aproape jumătate din ceea ce se tarifează. Este evident astfel că proiectul salarizării suplimentare a medicilor are, de fapt, drept principal scop o creştere a încasărilor la bugetul de stat, Ministerul Sănătăţii ratând două din obiectivele sale esenţiale, respectiv creşterea calităţii vieţii profesionale a lucrătorilor şi prin asta, creşterea calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacienţii, preferând în schimb preluarea unor atribuţii ale Ministerului de Finanţe, creşterea sumelor colectate", se mai menţionează în comunicat.

Proiectul de lege privind salarizarea medicilor se află în dezbatere publică până la 1 septembrie.

Conform proiectului, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secţii private, în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.

"Vorbim despre un proiect privind creşterea veniturilor medicilor, prin care urmărim creşterea veniturilor acestora, dar şi reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii. Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv şapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat", a explicat, în 31 iulie, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

O altă opţiune a medicului ar fi să lucreze doar câteva ore în spitalul public, iar în rest, într-o unitate sanitară privată. "Aşadar, medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia şi atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă", a mai spus ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre proiectele legislative privind reforma în sistem.

În aceste condiţii, pentru medicii care aleg prima variantă, respectiv aceea de a fi cu normă întreagă la stat, spitalele vor pune la dispoziţia lor secţii sau paturi private.

"Fiind vorba despre un sistem privat, consultaţiile în aceste secţii vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tariful perceptul de unitate sanitară pentru secţia sau paturile private vor fi afişate. O cotă din tariful pe care îl încasează medicul îl pune la dispoziţia echipei cu care lucrează, iar o parte, spitalului", a mai precizat atunci ministrul Sănătăţii.

Nicolăescu a subliniat că toată activitatea privată din spitalul public se desfăşoară în afara programului de lucru, acest model funcţionând cu succes, de zeci de ani, în spitalele publice din Franţa.

Din suma încasată de către medic, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului, a mai spus ministrul, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăşi 20% din totalul celor publice.

Potrivit lui Nicolăescu, acest proiect va fi aplicat mai întâi în sistem pilot, în primul semestru din 2014.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO