1EUR = 4.7326 RON | Bucureşti 32 º

Totul despre pensiile speciale

Propunere pentru Orban: contribuţie la sănătate pentru pensiile de serviciu. Într-un an s-ar stânge 820 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii

"Mie nu mi se pare normal ca IT-iştii să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii", a spus Ludovic Orban, preşedintele PNL. În acest context, Economica aminteşte că peste 148.000 de oameni, civili şi militari, iau pensie de serviciu, stabilită în condiţii semnificativ mai avantajoase decât pensia pe care o iau cei mai mulţi români, plătiţi doar în baza contributivităţii. Mai mult, pensionarii din România nu plătesc contribuţie la sănătate (CASS). Dacă beneficiarilor pensiilor de serviciu li s-ar reţine CASS, în cuantum de 10%, la fel ca pentru salariaţi, într-un an s-ar strânge la Fondul de Sănătate, din care e finanţat sistemul sanitar, peste 820 de milioane de lei, arată un calcul realizat de Economica, pe baza datelor pe care ni le-au comunicat, în exclusivitate, cele patru Case de Pensii care administrează pensiile de serviciu.

"Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, spunea Ludovic Orban, preşedintele PNL, sâmbătă, ca să argumenteze de ce crede că nu e normal ca IT-iştii să fie în continuare scutiţi de la plata impozitului pe venit, scrie News.ro. 

În acest context, Economica aminteşte că pensionarii, cei mai mari consumatori de servicii medicale din România, sunt scutiţi de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Dacă beneficiarilor de pensii de serviciu li s-ar reţine CASS de 10%, într-un an ar vira la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare măsură sistemul sanitar, peste 820 de milioane de lei, arată calculele făcute de Economica, pe baza datelor pe care cele patru Case de Pensii care administrează pensiile de serviciu ni le-au comunicat în exclusivitate. 

Pensiile de serviciu au costat, în total, peste 8,27 de miliarde de lei în 2018, potrivit unei analize Economica.

  • Defalcat, circa 8 miliarde de lei din această sumă a fost virată doar de la bugetul de stat, iar suma de 205,66 de milioane de lei a fost plătită pentru pensiile de serviciu ale civililor din bugetul asigurărilor sociale.

Peste 148.000 de oameni au luat pensie de serviciu în decembrie 2018, majoritatea militari, arată datele obţinute de Economica de la Casa de Pensii Publice şi de la Casele Sectoriale de Pensii (CPS) ale MApN, SRI şi MAI.

Citeşte şi: Pensiile de serviciu au costat bugetul de stat 8 miliarde de lei în 2018, cu peste 15% mai mult decât în 2017


Orban: Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii.

Economica aminteşte că pensiile de serviciu sunt semnificativ mai avantajoase decât pensiile celor mai mulţi români plătiţi la pensie doar funcţie de contributivitate. Iată de ce:

Primul privilegiu: algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei, mult mai avantajos decât pentru restul românilor

Pe de o parte, pensiile de serviciu ale civililor - piloţi, parlamentari, auditori publici ai Curţii de Conturi, grefieri - reprezintă 80% din media veniturilor brute lunare din ultimul an de muncă. Diplomaţii, consulii şi magistraţii pensionaţi încasează la pensie 80% din salariul de bază şi sporurile avute în ultima lună de muncă.

Pe de altă parte, pensiile de serviciu ale militarilor, poliţiştilor și funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare reprezintă 65% din media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

  • Pentru profesioniştii cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul. Baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii sau recalculării dreptului de pensie. Pentru fiecare an care depăşeşte 25 de ani de vechime cumulată, se adaugă câte 1% din baza de calcul.
  • Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii nr. 223 din 2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul. Pensia netă a militarilor nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Al doilea privilegiu: vechimea care-i califică pe beneficiari să obţină pensie de serviciu, mai mică decât cazul celor mai mulţi români.

Pentru civili, vechimea care-i califică să ia pensie de serviciu e de la minimum 14 ani în funcţie pentru auditorii externi ai Curţii de Conturi, la cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe pentru diplomaţi şi minimum 25 de ani în funcţie pentru magistraţi.

În cazul militarilor, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă profesioniştii din MAI, MApN şi Serviciile Secrete care au vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Al treilea: cine plăteşte pensiile de serviciu

  • Pensiile de serviciu ale civililor sunt plătite în proporţie minoritară de la bugetul asigurărilor sociale (adică funcţie de contributivitate), iar în proporţie covârşitoare de la bugetul de stat, la care cotizează obligatoriu toţi contribuabilii din România.
  • Pensiile de serviciu militare sunt plătite doar din bugetul de stat.

De ce contează cine şi cât contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Acesta este fondul din care e finanţat sistemul sanitar. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, de angajatori şi de producătorii de medicamente prin taxa clawback. Din banii încasaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

Fondul de Sănătate al CNAS a avut, în 2018, venituri totale de peste 35,65 de miliarde de lei, cu aproape 24% mai mari decât cele din 2017, potrivit datelor oficiale ale CNAS pe care Economica le-a comparat.

  • În 2018, salariaţii şi persoanele care au depus declaraţia unică la Fisc au contribuit cel mai mult la Fondul de Sănătate (FNUASS), arată o statistică făcute de Economica, pe baza informaţiilor instituţiei care gestionează Fondul. Peste 26,45 de miliarde de lei din veniturile totale ale Fondul de Sănătate în 2018 sunt contribuţiile de asigurări sociale de sănătate plătite de salariaţi, de persoanele cu venituri din activităţi independente, din drepturi de autor, din închirieri sau arendarea bunurilor agricole, de persoanele fără venituri, dar şi de celelalte categorii de contribuabili care au plătit contribuţia la sănătate în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, arată o analiză realizată de Economica, pe baza datelor oficiale ale CNAS.

Alte privilegii

Numărul românilor care nu mai plătesc CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate de CNAS, creşte la 10,2 milioane după scutirea angajaţilor din construcţii de la plata contribuţiei, despre care Economica a scris pe larg aici. 

Toţi pensionarii sunt scutiţi de la plata CASS. 

Sub 6 milioane de români mai plătesc acum CASS, reiese din statisticile realizate anual de Economica despre acest subiect.

Citeşte în Economica şi:

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO