Proteste şi grevă generală – Anunţul sindicatelor după eliminarea „sporurilor de ecran”. Ce spune Bolojan

„Începem această şedinţă de Guvern ca un preambul al pregătirii pachetului de măsuri privind cele două urgenţe pe care le avem în următoarele două săptămâni. E vorba de deficitul bugetar şi cel privind accesarea fondurilor europene. Urmează să discutăm în fiecare şedinţă de Guvern din perioada imediat următoare despre adoptarea unor măsuri care să atace aceste două urgenţe în ceea ce priveşte scăderea cheltuielilor de funcţionare, creşterea veniturilor care să acţioneze asupra deficitului bugetar şi, de asemenea, pe componenta de prioritizare a investiţiilor şi de îndeplinire a jaloanelor în aşa fel încât să ne putem accesa finanţările europene într-o cotă cât mai mare până la finalul acestui an din PNRR”, a anunţat Ilie Bolojan, în debutul şedinţei de Guvern, scrie Agerpres.

El a subliniat că o direcţie importantă tot în următoarele două săptămâni va fi cea privind restructurarea companiilor de stat.

„Într-una dintre şedinţele viitoare vom aproba şi bugetele de cheltuieli ale companiilor din subordinea ministerelor în aşa fel încât acestea să includă indicatori de performanţă şi criterii de eficienţă clare pentru ca şi în această zonă să avem rezultate”, a afirmat premierul.

Sindicatele anunţă proteste masive

BNS intră în stare de alertă faţă de măsurile Guvernului privind angajaţii din sectorul public

Blocul Naţional Sindical (BNS) a decis intrarea în stare de alertă a organizaţiei, având în vedere impactul major ce l-ar putea avea modificările legislative asupra angajaţilor, în special în absenţa unui dialog social real şi a consultării cu partenerii sociali, a anunţat vineri confederaţia sindicală în urma şedinţei Biroului Naţional Confederal al BNS, scrie Agerpres.

Blocul Naţional Sindical (BNS) nu exclude declanşarea grevei ca răspuns la preconizatele ajustări salariale ale angajaţilor din sectorul public şi la posibilele disponibilizări din sectorul bugetar, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Mircea Burlacu, vicepreşedintele cu atribuţii executive – juridic şi relaţii de muncă din cadrul confederaţiei sindicale. „Greva se va face ca o reacţie la ajustările drastice în ceea ce priveşte veniturile salariaţilor”, a precizat liderul sindical, care a adăugat că „sunt inevitabile acţiunile de protest”.

Blocul Naţional Sindical (BNS) nu exclude declanşarea grevei ca răspuns la preconizatele ajustări salariale ale angajaţilor din sectorul public şi la posibilele disponibilizări din sectorul bugetar, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Mircea Burlacu, vicepreşedintele cu atribuţii executive – juridic şi relaţii de muncă din cadrul confederaţiei sindicale, scrie Agerpres..

„Greva se va face ca o reacţie la ajustările drastice în ceea ce priveşte veniturile salariaţilor”, a precizat liderul sindical, care a adăugat că „sunt inevitabile acţiunile de protest”.

Luni dimineaţă, este programată o întâlnire între reprezentanţii tuturor confederaţiilor sindicale pentru a decide planul de răspuns la măsurile de austeritate pe care le vizează Guvernul, urmând a fi stabilit un calendar de proteste.

Vicepreşedintele BNS s-a referit şi la eventualele disponibilizări din sectorul bugetar.

„Cu siguranţă vor fi şi astfel de lucruri. Nu ne aşteptăm la nimic bun din partea guvernanţilor. Nu ne transmit înainte pachetul de măsuri pentru a nu ne putea exprima în baza prerogativelor constituţionale şi pentru că nu au argumente. Nu vor să renunţe la persoanele pe care le nominalizează în funcţii publice. Sunt slab pregătiţi, fără expertiză şi experienţă. Le dau portofolii, companii de stat, bugete. La aceşti indivizi nu vor să renunţe. Privilegiaţii clasei politice rămân în continuare pe poziţii”, a afirmat liderul sindical.

Acesta s-a arătat deranjat că sindicatele nu sunt consultate înainte de luarea deciziilor de către guvernanţi, scrie Agerpres..

„Nu este pentru prima dată când Guvernul, indiferent de culoarea lui politică, procedează la fel. Nu ni se dă timp de consultare astfel încât partenerii sociali să poată propune amendamente şi soluţii la textul de lege. Suntem conştienţi că problemele care sunt la nivelul bugetului de stat sunt unele reale, însă vina o au politicienii, nu noi!”, a explicat Mircea Burlacu.

El susţine că guvernanţii mimează dialogul. „Ca urmare a clocotului social din timpul alegerilor, partidele politice şi aceşti politicieni nu numai că n-au învăţat nimic, dar ne sfidează, ne batjocoresc şi ne ignoră. Pentru ei, nici salariaţii şi nici organizaţiile lucrătorilor nu există. Mimează dialogul social şi nu îi interesează părerea noastră”, a adăugat liderul sindical.

Burlacu a completat că protestele s-ar putea transforma în revolte sociale.

„Este atât de multă nemulţumire şi văzând că tot noi vom duce în continuare povara în condiţiile în care sunt promovaţi inepţi în funcţii publice, cu salarii şi beneficii mari, cred că protestele se vor transforma în revolte sociale. N-au înţeles absolut nimic!”, a mai declarat vicepreşedintele BNS.

Sub titulatura „BNS răspunde la sfidarea noului Guvern”, sindicaliştii salută încheierea perioadei de instabilitate politică, ia act de învestirea cu o largă majoritate a noului guvern condus de primul ministru Ilie Bolojan şi de prevederile Programului de Guvernare dar mai ales de declaraţiile premierului privind modificarea Codului Muncii şi a legii dialogului social.

„La aproape 15 ani de la reforma toxică promovată în 2011 de Guvernul Boc, cu efecte dramatice la nivelul pieţei muncii din România, actualul guvern pare că intenţionează să repete aceeaşi greşeală. Atragem atenţia asupra faptului că România are deja în vigoare un Cod al Muncii foarte prietenos cu angajatorii, este relevat acest fapt şi de Forumul Economic Mondial, prin Raportul Global al Competitivităţii care plasează România pe un loc fruntaş în lume, atunci când ne referim la flexibilitatea pieţei muncii”, susţin liderii sindicali.

Potrivit acestora, România are una dintre cele mai permisive legislaţii din lume privind concedierea salariaţilor, clasându-se pe locuri fruntaşe în această privinţă.

BNS arată că reforma din 2011 a distrus dialogul social în România, acesta fiind motivul pentru care instituţii internaţionale precum Comisia Europeană sau Organizaţia Internaţională a Muncii au cerut guvernelor României să modifice legea dialogului social. De altfel, noua lege a dialogului social a fost adoptată în 2022, după 12 ani de discuţii şi încercări de a corecta efectele reformei din 2011, şi a fost Jalon în PNRR, recent validat de Comisia Europeană.

„Chiar dacă înţelegem nevoia de a restabili echilibrele macroeconomice suntem profund îngrijoraţi de modul în care Guvernul înţelege să pregătească şi să aplice reforma în acest sens. Sperăm totuşi că actuala coaliţie de guvernare pro-europeană îşi va reaminti prevederile art. 151 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi nu va proceda la asumarea răspunderii în Parlament pe măsurile de reforme, lăsând loc şi timp pentru o consultare reală a partenerilor sociali”, apreciază liderii sindicali.

BNS susţine cu fermitate eliminarea sinecurilor din administraţia publică şi din companiile de stat. „Este un obiectiv legitim şi necesar, iar dacă Guvernul României va acţiona corect şi consecvent în acest sens, vom susţine astfel de măsuri, nu doar declarativ, ci printr-un sprijin activ şi documentat”, precizează sindicaliştii.

Aceştia atrag, însă, atenţia că acest demers trebuie să fie: aplicat în mod corect şi generalizat, nu selectiv; însoţit de transparenţă şi responsabilitate; Dublat de respectarea Constituţiei, a Tratatului şi a tuturor normelor juridice europene şi internaţionale ratificate de România.

BNS va sancţiona public cu maximă celeritate orice derapaj sau aplicare selectivă a acestor principii.

Blocul Naţional Sindical a susţinut constant doar acele măsuri legislative care au însemnat echilibru şi responsabilitate în cheltuirea banului public. „La adoptarea ultimei legi a salarizării în sectorul public, am fost singura entitate care a atras atenţia asupra consecinţelor nefaste şi a implicaţiilor unor creşteri de cheltuieli bugetare necontrolate. Vedem un atac susţinut asupra contractelor colective. Reamintim că întotdeauna un contract colectiv de muncă are două părţi: angajator şi reprezentanţii angajaţilor. Respingem cu fermitate orice tentativă de amputare a unor drepturi din contractele colective de muncă în vigoare prin diverse soluţii legislative aberante”, a mai arătat confederaţia sindicală.

Conform acesteia, pentru eliminarea unor clauze abuzive, există soluţia renegocierii între părţile semnatare ale acelor contracte. BNS reclamă, în acest sens, faptul că s-au eliminat anumite prevederi contractuale abuzive din CCM de la Poşta Română „şi asta, în ciuda faptului că directorul general, o sinecură politică evidentă, continuă să ignore hotărâri judecătoreşti definitive, sfidând Instanţele de judecată şi să comită abuzuri”. De asemenea, BNS a intervenit activ şi în cazul Companiei Naţionale de Investiţii, unde recentele modificări ale CCM au evitat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care ar fi fost profund neconstituţională.

„Sistemul privilegiilor şi al sinecurilor trebuie să înceteze dar nu vom accepta niciodată ca atitudinea ostilă faţă de beneficiarii acestor sinecuri să se transfere asupra tuturor salariaţilor din România. Nu vom accepta încă o dată ca salariaţii să fie singurii care suportă povara reformelor.

Totodată, ne manifestăm îngrijorarea faţă de faptul că, în timp ce în discursul public se clamează reforme, se mestecă principii, se anunţă responsabilitate în cheltuirea banului public, în programul de guvernare unii nu se mai sfiesc să facă o banală procedură de achiziţie publică şi angajează contracte de miliarde de euro atât pentru proiecte energetice, cât şi pentru proiecte de achiziţii de tehnică militară”, se mai scrie în comunicatul BNS.

În acelaşi timp, pentru protejarea lucrătorilor pe care îi reprezintă, Biroul Naţional Confederal a hotărât constituirea a patru grupuri de lucru operaţionale: Grupul de monitorizare a deciziilor guvernamentale care pot afecta drepturile lucrătorilor şi care analizează conformitatea politicilor publice cu directivele europene, tratatele internaţionale sau alte instrumente ratificate de România; Grupul de comunicare, pentru informarea publică permanentă şi transparentă privind măsurile propuse şi efectele lor; Grupul care se ocupă de pregătirea de acţiuni de protest, în cazul în care este refuzat dialogul; Grupul de lobby care va gestiona relaţia cu instituţiile statului şi partidele politice parlamentare.

„Dacă Guvernul doreşte să meargă corect şi transparent, cu respectarea mecanismelor legale de dialog social, ne va avea ca partener. Dacă va alege politica pumnului în gură şi va derapa de la respectarea Constituţiei, pe care recent au jurat, ne va avea ca opozant ferm – cu dovezi şi cu acţiuni publice”, încheie BNS poziţia faţă de intenţiile legislative ale Guvernului în privinţa angajaţilor din sectorul public.

Diminuarea sporului pentru condiţii vătămătoare va genera proteste masive în rândul salariaţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care pot culmina cu grevă generală, susţin reprezentanţii Sindicatului National APIA, scrie Agerpres.

„Având în vedere proiectul Ordonanţei de Urgenţă trimis pentru obţinere aviz la Consiliul Economic şi Social, potrivit căruia începând cu 1 iulie 2025, sporul pentru condiţii vătămătoare de muncă va fi diminuat la cel mult 300 lei brut, Sindicatul National APIA, prin preşedinte Elena Constantinescu, atrage atenţia că o astfel de măsura va genera proteste masive în rândul salariaţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Reamintim guvernanţilor rolul deosebit de important al funcţionarilor APIA în procesul de absorbţie al fondurilor europene, atât de necesare agriculturii româneşti”, susţin sindicaliştii.

Totodată, sindicaliştii avertizează că vor fi declanşate ample proteste, ajungând până la greva generală, dacă va fi diminuat sporul de condiţii vătămătoare.

„Dacă se continuă ignorarea muncii prestate de noi şi se decide diminuarea sporului pentru condiţii vătămătoare, vom reacţiona prin toate mijloacele legale: vom sista activitatea în mod organizat; vom opri autorizarea cererilor de sprijin financiar 2024 de la plata şi operarea documentelor aferente cererilor depuse în campania 2025 şi vom declanşa ample proteste ajungând până la greva generală, dacă va fi cazul! Nu vom accepta ca sănătatea noastră să fie tratată cu dispreţ, iar drepturile noastre câştigate prin muncă şi expunere reală la riscuri să fie eliminate prin pixul unor decindenţi care nu cunosc realitatea din teren.”, se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, acest spor de care beneficiază funcţionarii APIA „nu este un privilegiu, ci o necesitate”.

„El compensează expunerea zilnică a angajaţilor la factorii de risc ce afectează grav sănătatea noastră şi diminuarea acestuia echivalează cu o ignorantă instituţională faţă de sănătatea angajaţilor. Sporul pentru condiţii vătămătoare este reglementat legal pe baza unor evaluări de risc şi expertize tehnice. Funcţionarii APIA nu pot evita expunerea la riscuri, aceasta fiind o componentă inevitabilă a activităţii noastre. Diminuarea sporului va avea un impact negativ direct şi imediat asupra veniturilor şi va genera demotivare! Nu putem vorbi despre un sistem funcţional şi despre servicii de calitate, dacă ignorăm complet condiţiile reale în care lucrează angajaţii APIA.”, arată sursa citată.

Sindicaliştii susţin că sporul pentru condiţii vătămătoare este singurul spor de care beneficiază angajaţii APIA, pentru că 90% din timpul lucrat este petrecut în fata ecranelor calculatorului, ecrane care emit radiaţii de joasă frecvenţă.

„Lucrul în faţa calculatorului implică concentrare susţinută, termene limită şi presiune psihică. Factorii de risc la care sunt expuşi angajaţii APIA sunt dovediţi prin expertize întocmite de specialişti”, se mai precizează în document.

Sindicatul din AFIR: Reducerea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare, o intenţie ofensatoare

Reducerea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare la cel mult 300 lei brut, începând de la 1 iulie 2025, este o intenţie nu doar lipsită de fundament şi transparenţă, ci şi ofensatoare pentru toţi angajaţii Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), atrage atenţia Sindicatul Pro Europa, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

„Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă aflat în procedură de avizare la Consiliul Economic şi Social, autorităţile intenţionează să reducă, începând cu 1 iulie 2025, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare la cel mult 300 lei brut. Sindicatul Pro Europa – AFIR consideră această intenţie nu doar lipsită de fundament şi transparenţă, ci şi ofensatoare pentru toţi angajaţii instituţiei, care lucrează zi de zi în condiţii ce afectează real sănătatea şi echilibrul psihic (…) Este o măsură incorectă, luată unilateral, fără consultare, şi care demonstrează lipsa totală de consideraţie pentru cei care duc greul în implementarea programelor de investiţii în mediul rural”, menţionează organizaţia sindicală.

Potrivit sursei citate, în AFIR, angajaţii sunt supuşi unui regim de muncă ce presupune: expunere permanentă la ecrane şi echipamente electronice; presiune continuă pentru respectarea termenelor impuse de programele europene; sarcini multiple desfăşurate simultan sub suprasolicitare intelectuală.

„În cazul în care proiectul nu este retras de urgenţă, vom demara un plan de acţiune etapizat. Nu vom accepta ca decizii luate în birouri, fără cunoaşterea muncii reale din AFIR, să afecteze direct sănătatea şi veniturile angajaţilor. Nu suntem cifre într-un tabel bugetar – suntem profesionişti care susţin dezvoltarea satului românesc cu preţul propriei sănătăţi. Nu vom permite ca sănătatea angajaţilor AFIR să fie folosită ca moneda de schimb în jocuri bugetare. Daca veţi merge înainte cu această măsura cinică, absorbţia fondurilor europene va avea de suferit, iar fără noi fondurile europene rămân pe hârtie”, notează Sindicatul Pro Europa.

Ce s-a întâmplat cu deficitul bugetar în primele cinci luni din 2025

Deficitul bugetar s-a situat la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor (MF), scrie Agerpres.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB faţă de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024”, se menţionează în documentul publicat de MF.

După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.

Veniturile totale au însumat 256 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 13,6% (an/an), susţinută de atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, accize -, cât şi de evoluţia veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,7 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente şi +0,2 pp la fonduri europene).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 25,71 miliarde lei, înregistrând o creştere de 21,7% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,1%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 87,17 miliarde lei, în creştere cu 11,5% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele cinci luni ale anului trecut (9,0 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 6,9 miliarde lei în ianuarie-mai 2024). Totuşi, în luna mai se remarcă o dinamică mai ridicată a încasărilor din contribuţii, ca efect al plăţilor efectuate aferente Declaraţiei Unice (D 212).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,50 miliarde lei, consemnând o creştere de 4,1% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au înregistrat 48,99 miliarde lei, în creştere cu 2,3% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8,4%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (13,98 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 12,90 miliarde lei în ianuarie-mai 2024), cât şi de un efect de bază ridicat şi o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri.

Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei, consemnând o creştere de 17,1% (an/an), susţinută de evoluţiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (19,3%) şi accizele pentru produsele energetice (+16,8%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 21,01 miliarde lei, în creştere cu 19,3%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 21,98 miliarde lei, în creştere cu 32,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 320,23 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 16,2% din PIB la 16,9% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 71,07 miliarde lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 38,30 miliarde lei, în creştere cu 0,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 4,1% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 6,86 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea au însumat 106,21 miliarde lei în creştere cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. „Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 5 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,70 miliarde lei”, se arată în comunicatul MF.

Cheltuielile cu subvenţiile au depăşit 5,76 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (544,58 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 7,73 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Potrivit sursei citate, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 25,77 miliarde lei, în creştere cu 23,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 40,57 miliarde lei, cu 7,33% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 37,80 miliarde lei.