Randamentele la care se împrumută statul român sunt în scădere semnificativă. Cererea pe titlurile de stat este foarte mare

‘Randamentele la care se împrumută statul român sunt în scădere semnificativă, chiar şi după rezultatul referendumului din Marea Britatie din iunie – Brexit, iar cererea în cadrul licitaţiilor la titlurile de stat este foarte mare. Astfel, randamentele titlurilor de stat emise pe piaţa internă sunt în prezent (19 iulie 2016) de circa 0,5 – 0,7% pe termen scurt (6 luni şi 1 an) şi de 2,4 – 3,2% pe termen lung (5 şi 10 ani). (…) Datoria publică a României conform metodologiei UE s-a situat la un nivel sustenabil de 38,5% din PIB la sfârşitul luni 2016, cu mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. De altfel, pe întreaga perioadă, inclusiv cea de criză financiară şi economică, România s-a situat printre statele membre UE cel mai puţin îndatorate. Astfel, la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul lui 2015, România s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (9,7%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (26,7%) şi Letonia (36,4%). Şi tot la finalul lui 2015, media celor 28 de state ale UE se situa la 85,2%’, menţionează MFP.

Potrivit Ministerului de Finanţe , este important de menţionat că necesarul anual de finanţare în perioada 2012-2015, care reprezintă nivelul deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, a avut o evoluţie descrescătoare.

‘În fapt, în anul 2014 a fost pentru prima dată când acesta s-a situat sub 10% din PIB (9% din PIB) de la începutul crizei economice şi financiare, iar în anul 2015 a reprezentat 8,8% din PIB. Şi pe termen mediu necesarul de finanţare va continua tendinţa descrescătoare de la 9% din PIB cât se estimează pentru anul 2016 la 6% din PIB în anul 2019. În acest context, nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2016 este sustenabil de 39,1% din PIB, iar pe termen mediu se estimează că se va situa sub 40% din PIB. Perspectiva de creştere moderată a datoriei guvernamentale şi de menţinere la un nivel sustenabil se datorează atât creşterii economice estimate la o medie anuală de circa 4,5%, menţinerii cursului leu/euro relativ stabil, dar şi a unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3,0% din PIB, în perioada 2017-2019’, precizează instituţia.

Creşterea anuală a datoriei publice se datorează atât datoriei contractate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, cât şi începând cu anul 2010 pentru crearea şi consolidarea rezervei financiare (buffer-ului) în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, care constituie o măsură de siguranţă împotriva eventualelor şocuri externe.

‘Astfel, la sfârşitul lunii mai 2016 rezerva în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului a fost de 5,9 miliarde euro, reprezentând 3,5 % din PIB. Dacă se are în vedere această rezervă în valută, datoria publică netă (conform metodologiei UE) a reprezentat 35% PIB. (…) Mai mult, pe fondul unui climat de redresare din criza datoriilor suverane europene şi al unei perioade de calm pe pieţele financiare, condiţiile de finanţare din România s-au îmbunătăţit semnificativ. Performanţa economică bună, în special în sectorul fiscal, a contribuit la îmbunătăţirea perspectivei de rating la ‘pozitiv’ de către Moody’s în decembrie 2015. De asemenea, în luna martie 2016 agenţia de rating JCRA a îmbunătăţit rating-ul de ţară acordat României de la BBB- la BBB confirmând astfel perspectivele unei creşteri economice sustenabile, cât şi nivelul scăzut al datoriei publice. De subliniat faptul că aceste evoluţii au favorizat îmbunătăţirea sentimentului investitorilor faţă de România, ceea ce a condus la reducerea costurilor de finanţare pe piaţa internă, în condiţiile menţinerii obligaţiunilor româneşti în indicii de referinţă ai pieţelor emergente (Barclays şi JP Morgan), dar şi pe pieţele financiare externe, la extinderea maturităţilor şi la diversificarea bazei de investitori’, informează sursa citată.