Raport CE: Atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie au devenit deosebit de intense în 2016

Raportul menţionează că, în ce priveşte obiectivele legate de sistemul judiciar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, s-au înregistrat progrese instituţionale şi normative substanţiale în instituirea unui sistem independent, imparţial şi eficient, consolidarea consecvenţei procesului judiciar, îmbunătăţirea transparenţei şi a responsabilizării.

Începând din 2012, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a demonstrat o voinţă tot mai mare de a-şi îndeplini rolul constituţional, în special în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar, un rol esenţial care va reveni acum noului Consiliu Superior, recent ales, arată autorii raportului.

„În 2016, sondajele au continuat să sugereze o percepţie publică puternică a independenţei judiciare şi a încrederii în sistemul judiciar. Însă, aşa cum au arătat şi rapoartele MCV anterioare, au existat şi reacţii la această tendinţă: atacuri venite din partea politicienilor şi a mass-mediei şi îndreptate împotriva magistraţilor şi a instituţiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, potrivit Raportului CE.

Din 2012, reformele au permis consolidarea Inspecţiei Judiciare din CSM, care se ocupă de anchetarea unor posibile abateri profesionale şi disciplinare ale magistraţilor, iar în 2016, aceasta a devenit mai eficientă şi a avut o mai mare autoritate, lucru confirmat prin rezultatele înregistrate.

„Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în raportul MCV pe 2016 se constata că lanţul decizional părea să fi devenit mai previzibil şi mai consecvent”, se menţionează în Raport.

În ce priveşte reformele structurale în domenii legate de eficienţă, resurse şi volum de muncă, schimbările semnificative s-au produs într-un ritm mai lent. Astfel, abordarea unor aspecte precum echilibrarea volumului de muncă din diferitele instanţe şi din cadrul aceleiaşi instanţe, cum ar fi modalitatea de găsi soluţii în ceea ce priveşte discrepanţele dintre volumul de muncă al instanţelor mari şi al instanţelor mici şi repartizarea sarcinilor între judecători şi grefieri, au cunoscut progrese lente.

Mai mult, legislaţia menită să soluţioneze aceste probleme nu a progresat în 2016, iar simpla acţiune managerială nu a putut oferi o soluţie.

„Progresul major constă în aceea că, în prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea funcţionării instanţelor şi a situaţiei resurselor umane şi în faptul că există o Strategie cuprinzătoare de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020″, potrivit documentului.

În ceea ce priveşte numirea judecătorilor şi a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca an de probă pentru numiri.

„Acesta a fost cazul în ceea ce priveşte numirea procurorilor-şefi şi a adjuncţilor acestora. În termeni de rezultate, niciunul dintre candidaţii numiţi nu a ridicat probleme de integritate şi profesionalism şi nici nu a suscitat controverse în rândul magistraţilor sau al societăţii civile, iar unii dintre candidaţi aveau deja rezultate foarte solide. Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise şi transparente pentru selectarea tuturor candidaţilor, care să se consolideze într-un sistem stabil şi permanent”, se mai arată în Raport.