Ratele creditelor rămân mari și vor crește din septembrie. Indicele IRCC, ținut sus de lipsa tranzacțiilor între bănci. BNR „mătură” toți banii din piață

ROBOR s-a apropiat de nivelul de 6%, dobândă cu care Banca Națională a României (BNR) remunerează depozitele constituite de bănci din prea multă lichiditate. În același timp, ședințele în care piața interbancară a fost moartă au ajuns la numărul 19. Efectul direct al acestei apatii este că IRCC, indicatorul de care se leagă dobânzile variabile ale tuturor creditelor acordate după 2019, nu va scădea în următorul an cel puțin, existând chiar posibilitatea să crească.
Gabriela Ţinteanu - vin, 07 iun. 2024, 22:02
Ratele creditelor rămân mari și vor crește din septembrie. Indicele IRCC, ținut sus de lipsa tranzacțiilor între bănci. BNR

Potrivit statisticilor  BNR, numărul ședințelor în care pe piața interbancară nu s-a tranzacționat nimic a ajuns la 19, iar aceasta înseamnă că indicele IRCC va rămâne pe loc, deși normal ar fi să scadă sau, altfel spus, clienții bancari cu credite legate de acest indicator ratează șansa de a plăti rate mai mici.

IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru. IRCC trimestrial se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau în considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.

Mai exact, IRCC se calculează în baza tranzacțiilor zilnice care au loc pe piața interbancară. Fără tranzacții, nivelul IRCC nu se mai modifică. Pentru cele 19 ședințe în care piața interbancară nu a avut nici un fel de tranzacție, IRCC nu se mai calculează. Condiții în care ne întrebăm, dacă nu cumva o piață liberă ar fi permis scăderea dobânzilor pe interbancar sub nivelul limită de 6% impus de BNR.

Într-o piață cu adevărat liberă, probabil că tranzacțiile interbancare ar fi dus deja nivelul ROBOR sub 6%. BNR a intervenit și a strâns toată lichiditatea din piață, remunerând-o cu dobânda de 6%. Practic, BNR a redus dobânda cheie la 6% fără să o facă efectiv. Dobânda cheie a rămas la 7% din 11 ianuarie 2023.

Dacă  ROBOR a ajuns la nivelul țintit de banca centrală, IRCC urmează tendințele cu o întârziere de cinci luni. În condițiile în care ROBOR nu scade sub 6%, IRCC va crește în următoarea perioadă. Acum este la nivelul de 5,90%. Cum tranzacții pe piața interbancară nu există, ROBOR nu coboară sub 6%. Știm deja că, la 1 iulie, IRCC va fi  5,86%, calculat pe baza tranzacțiilor din perioada ianuarie – martie 2024, însă de la 1 septembrie, acest indicator va crește iar, cel mai probabil, având în vedere că vor fi incluse în calcul și lunile mai și iunie, când a fost șirul de zile fără tranzacții.

Așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, BNR nu a ținut nicio operațiune repo de furnizare de lichiditate la dobânda cheie de 7% și băncile nu au avut nevoie de lichiditate scumpă la facilitatea Lombard, cu o dobândă de 8%, având în vedere resursele ample din piață. De asemenea, BNR nu a ținut nici operațiuni de atragere a depozitelor la rata de 7%, fiind mulțumită de nivelul actual al dobânzilor interbancare. După cum spunea guvernatorul Mugur Isărescu recent, dacă piața acceptă 6% dobândă, atunci de ce să plătească 7%? Cel puțin o parte din excedentul de lichiditate vine din împrumuturile externe ale statului, care sunt schimbate din valută în lei la BNR de Trezorerie, pentru a fi acoperit deficitul bugetar ridicat (și în creștere). Banii plătiți de stat populației și firmelor ajung în cele din urmă în conturile bancare și sunt prea mulți pentru a fi plasați în credite sau titluri de stat.

Te-ar mai putea interesa și
Cutremure în zona Vrancea
Cutremure în zona Vrancea
Două cutremure cu magnitudini de peste 3 s-au produs, luni, în judeţul Vrancea, iar cel mai recent, cu magnitudinea 3,2, a avut loc la ora 20:37, la o adâncime de 84,5 kilometri, potrivit......
Peste 12 milioane de lei – bani imputaţi spitalelor pentru fişe de spitalizare şi foi de observaţie neconforme. Banii au fost plătiţi din Fondul Sănătăţii, la care cotizează salariaţii, unii pensionari, producătorii de medicamente – document oficial
Peste 12 milioane de lei – bani imputaţi spitalelor pentru fişe de spitalizare şi foi de observaţie neconforme. ...
Echipele de control ale Caselor de Asigurări de Sănătate au imputat 11,5 milioane de lei spitalelor la care au găsit ...
CASS la pensiile peste 3.000 de lei a adus 3,2 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii, adică 7% din veniturile totale, în şapte luni, efect direct al Legii 141 din 2025 – analiză
CASS la pensiile peste 3.000 de lei a adus 3,2 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii, adică 7% din veniturile totale, ...
Impactul Legii 141 din 2025 în primele şapte luni ale anului 2026: 3,2 miliarde de lei au fost viraţi de către Casele ...
Comerțul online din România se schimbă: „Retailerii analizează mai atent ce dezvoltă, ce amână” – CEO Innobyte
Comerțul online din România se schimbă: „Retailerii analizează mai atent ce dezvoltă, ce amână” – CEO Innobyte
Companiile mari din retail devin mai selective în alocarea bugetelor pentru eCommerce, iar investițiile se mută de la ...