Războiul din Nagorno-Karabah: Încercări de „reluare a unui dialog direct” între preşedinţii azer şi armean, la Paris

Întâlnirea dintre preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului, primiţi luni la Palatul Elysee de preşedintele francez François Hollande, a permis 'reluarea unui dialog direct' între cei doi lideri asupra Nagorno-Karabah, dar fără să se ajungă la un acord, a anunţat preşedinţia franceză într-un comunicat, citat de AFP. În luna august, violenţele în Nagorno-Karabah şi de la graniţa dintre cele două ţări au atins un nivel fără precedent în ultimii ani, provocând moartea a peste 20 de soldaţi din ambele tabere, scrie Agerpres. Conflictul din Nagorno-Karabah, primul izbucnit în spaţiul fostei URSS, datează din 1988. La încheierea unui război de şase ani (1988-1994), care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, Erevanul a preluat controlul asupra acestei enclave populate de armeni în Azerbaidjan.
Economica.net - mar, 28 oct. 2014, 05:34
Războiul din Nagorno-Karabah: Încercări de

Relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan, două mici ţări caucaziene din fosta URSS, sunt tensionate de peste 20 de ani de disputa teritorială asupra regiunii Nagorno-Karabah, al cărei control Baku intenţionează să îl recapete.

Preşedintele azer Ilham Aliev şi omologul său armean Serj Sarkisian au decis ‘să procedeze la schimburi de date asupra dispăruţilor în conflict, sub auspiciile CICR /Comitetul Internaţional al Crucii Roşii/’, potrivit preşedinţiei franceze.

Francois Hollande a abordat, de asemenea, ‘tete-a-tete’ cu preşedintele Aliev cazul militantei pentru apărarea drepturilor omului Leyla Yunus, arestată şi închisă la sfârşitul lunii iulie sub suspiciune de spionaj în favoarea Armeniei, a declarat anturajul preşedintelui, scrie Agerpres.

Aliev ‘a luat angajamente’, a indicat simplu aceeaşi sursă, în timp ce acestei militante de 57 de ani, al cărei soţ Arif a fost de asemenea arestat, i-a fost prelungită cu patru luni detenţia provizorie vinerea trecută.

Anturajul lui Hollande a subliniat ‘atmosfera excelentă’ între preşedinţii azer şi armean, după o zi de întâlniri care s-a încheiat cu un dineu.

Preşedintele francez ‘a marcat necesitatea unei reduceri efective a tensiunii între cele două părţi pe teren’. El le-a propus să se reîntâlnească în septembrie 2015 pe marginea Adunării Generale a ONU la New York.

Acest minisummit la Paris a intervenit după o deplasare săptămâna trecută a ministrului german de externe Frank-Walter Steinmeier în cele două ţări, în timpul căreia el a cerut să se pună capăt acestui conflict ce ameninţă stabilitatea regiunii.

În ciuda multor ani de negocieri sub mediere internaţională de la încetarea focului în 1994, cele două părţi nu au semnat un acord de pace definitiv asupra regiunii, cu majoritate armeană, dar încă recunoscută în străinătate ca parte a Azerbaidjanului. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit până în prezent să cadă de acord asupra unui statut al regiunii, care rămâne astfel o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Ţară bogată din exporturile de petrol şi ale cărei cheltuieli militare depăşesc bugetul de stat total al Armeniei, Azerbaidjanul a ameninţat că va recăpăta prin forţă teritoriul disputat dacă negocierile eşuează.

Armenia, care este înarmată de Rusia, asigură cu toate acestea că este în măsură să respingă orice atac.

În luna august, violenţele în Nagorno-Karabah şi de la graniţa dintre cele două ţări au atins un nivel fără precedent în ultimii ani, provocând moartea a peste 20 de soldaţi din ambele tabere, aminteşte AFP.

Abhazia şi Osetia de Sud, către o posibilă alipire la Rusia în 2015 – presa rusă

Regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud ar putea organiza anul viitor referendumuri în vederea alipirii lor la Rusia, susţin surse din Dumă (camera inferioară a parlamentului federal rus), după cum scria în septembrie cotidianul Novîe Izvestia.

Potrivit unor deputaţi ruşi, această problemă ar fi în curs de examinare în cadrul administraţiei prezidenţiale de la Moscova. Opiniile experţilor în privinţa unei eventuale integrări a Abhaziei şi Osetiei de Sud în componenţa Federaţiei Ruse sunt împărţite, astfel încât această posibilitate necesită o evaluare minuţioasă a consecinţelor geopolitice şi economice, notează ziarul menţionat.

Unii experţi consideră că procesul de expansiune teritorială a Rusiei este destul de plauzibil, întrucât Rusia a adunat întotdeauna în jurul ei popoarele mici, alţii sunt însă convinşi de faptul că o astfel de anexare va face ca Moscova să piardă şi puţinii aliaţi pe care îi mare are şi să adâncească izolarea ţării pe arena internaţională.

Vadim Soloviev, vicepreşedinte al Comisiei pentru legislaţia constituţională şi dezvoltarea instituţională din Dumă, constată că puterea de la Moscova ‘pare în sfârşit să fie conştientă de faptul că trebuie să facă o Rusie puternică’. ‘Astăzi, noi suntem supuşi presiunilor, sancţiunilor, suntem ameninţaţi cu izolarea. Cu ţări puternice nu ar fi îndrăznit să facă aşa ceva. Este vital pentru noi să adunăm în jurul nostru alte popoare, aşa cum ţara noastră a făcut-o înainte. Această politică trebuie să fie una pe termen lung’, a declarat Soloviev, deputat al Partidului Comunist rus.

În opinia sa, majoritatea locuitorilor din Abhazia şi Osetia de Sud doresc să devină ruşi şi o mare parte a ruşilor vor reacţiona pozitiv la o astfel de dorinţă. În legătură cu reacţia Occidentului în cazul în care cele două regiuni georgiene vor deveni teritorii ruse, Soloviev este convins că ţările occidentale ‘nu vor putea face mai mult rău (Rusiei) decât au făcut deja’.

Cunoscutul politician de opoziţie Boris Nemţov, fost vicepremier, a atras însă atenţia că o integrare a celor două regiuni caucaziene va face ca Rusia să piardă definitiv şi puţinii aliaţi pe care îi mai are în prezent. ‘Avem deja probleme – sancţiuni, izolare. Vor fi şi mai multe’, a avertizat Nemţov, potrivit Novîe Izvestia.

Un avertisment similar a fost lansat şi de fostul deputat Aleksandr Gurov, care a amintit că anexarea Abhaziei şi Osetiei de Sud a mai fost discutată şi în trecut, dar la acea vreme s-a ajuns la concluzia că un asemenea pas este inoportun. ‘Cu atât mai mult acum. Scandalul legat de Crimeea, problemele create de conducătorii noştri în sud-estul ucrainean…Peste tot suntem calificaţi drept agresori, dar, în pofida acestui fapt, noi continuăm să mergem înainte’, a afirmat Gurov, de profesie jurist. O includere a Abhaziei şi Osetiei de Sud în componenţa Federaţiei Ruse va avea consecinţe mult mai grave decât cele actuale, a avertizat Aleksandr Gurov, conform declaraţiilor sale pentru cotidianul Novîe Izvestia.

Rusia a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, după scurtul război cu Georgia din august 2008.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Nou concept de expunere la Țiriac Collection
Nou concept de expunere la Țiriac Collection
Țiriac Collection pune la dispoziția vizitatorilor un nou concept de expunere auto în curtea exterioară a galeriei ce ...
Raport COVID 19, 28 noiembrie: Sub 1.500 de cazuri și 106 decese
Raport COVID 19, 28 noiembrie: Sub 1.500 de cazuri și 106 decese
Grupul de Comunicare Strategică anunţă duminică, pe baza datelor existente la ora 10.00, că în ultimele 24 de ore s-au ...
Omicron, noul Coronavirus, face ravagii. Israel și-a închis complet granițele, deși este printre țările cu cei mai mulți vaccinați
Omicron, noul Coronavirus, face ravagii. Israel și-a închis complet granițele, deși este printre țările cu cei mai ...
Israel este prima țară din lume care își închide complet granițele de team ultimei variante de Coronavirus, Omicron. ...