Forţele ruse mai au combustibil şi alimente pentru trei zile cel mult – Ministerul Apărării din Ucraina. 300.000 de oameni din orașul Herson sunt în pericol să rămână fără hrană și medicamente. Armata ucraineană a trecut în ofensivă pe mai multe fronturi – LIVE TEXT – ziua 27

Armata ucraineană a trecut în ofensivă pe mai multe fronturi. 300.000 de oameni din orașul Herson, ocupat de forțele ruse, sunt în pericol să rămână fără hrană și medicamente. Aleksei Navalnîi a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare. Rusia recunoaşte dreptul Ucrainei de a organiza un referendum pentru validarea unui acord de pace. Rusia adoptă o lege ce prevede pedepse aspre pentru ''informaţii mincinoase'' despre acţiunile sale în străinătate. Zelenski: Războiul din Ucraina, poarta prin care Rusia vrea "să pătrundă în Europa". Cinci morţi într-un atac rusesc în apropiere de Doneţk - oficiali ucraineni. Pentagonul acuză Rusia de comiterea de atacuri ''nediscriminate'' asupra civililor în Ucraina. Contrainformaţiile din Ucraina anunţă că au dejucat o posibilă tentativă de asasinat împotriva lui Zelenski. Negocieri Ucraina-Rusia: Zelenski insistă asupra necesităţii unei ''întâlniri'' cu Putin. Forţele ruse mai au combustibil şi alimente pentru trei zile cel mult - Ministerul Apărării din Ucraina. Orice "compromis" cu Rusia va fi supus unui referendum în Ucraina, spune preşedintele Zelenski. Kievul acuză soldaţii ruşi că au ''răpit'' trei israelieni dintr-un oraş pe care îl ocupă.
AGERPRES - mar, 22 mart. 2022, 06:28
Forţele ruse mai au combustibil şi alimente pentru trei zile cel mult - Ministerul Apărării din Ucraina. 300.000 de oameni din orașul Herson sunt în pericol să rămână fără hrană și medicamente. Armata ucraineană a trecut în ofensivă pe mai multe fronturi - LIVE TEXT - ziua 27

ZIUA 27 – Război în Ucraina

Macron acuză Rusia că a folosit arme explozive în zone intens populate

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte”, a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles.

„Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună”, a adăugat el.

„Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale”, a mai spus Macron.

El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, „un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei”.

În Ucraina „este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei”, a adăugat şeful de stat francez.

El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri „o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară” a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia.

„Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai”, a precizat el.

Armata ucraineană a recâștigat teren în fața rușilor pe mai multe fronturi – Pentagon

Armata ucraineană întreprinde contraofensive care i-au permis, în special în sudul Ucrainei, să recâştige teren în faţa trupelor ruse, confruntate cu dificultăţi de comunicare, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, informează AFP, relatează Agerpres.

Militarii ucraineni „sunt deja, în unele situaţii, în ofensivă”, a declarat Kirby la CNN, afirmând că ei „îi urmăresc pe ruşi şi îi resping în afara zonelor unde ruşii se aflau înainte”. „Ştim că ei (militarii ucraineni) au întreprins contraatacuri (…) în special în ultimele zile la Mikolaiv”, oraş-cheie din sudul Ucrainei, a adăugat el.

„Am văzut aceste câştiguri teritoriale crescând în ultimele zile” în avantajul Ucrainei, a precizat John Kirby. „Aceasta este o dovadă reală a capacităţii lor de a lupta urmărindu-şi planurile, adaptându-se şi, din nou, încercând să respingă forţele ruse”, a declarat el.

Armata ucraineană a lansat de asemenea un contraatac la Izium, un mic oraş la sud-est de Harkov (est), pe care forţele ruse l-au cucerit pentru a încerca să facă joncţiunea cu zonele proruse Lugansk şi Doneţk, a anunţat un înalt responsabil al Pentagonului. „Ceea ce noi vedem astăzi sunt lupte semnificative din partea ucrainenilor pentru a încerca să-l recucerească” (oraşul Izium), a precizat pentru presă acest înalt responsabil care a solicitat anonimatul.

John Kirby a mai spus la CNN că forţele ruse „nu îşi conduc operaţiunile cu coordonarea care s-ar fi putut aştepta de la o armată modernă”. „Comandanţii lor nu comunică mereu, nu există mereu coordonare între forţele aeriene şi forţele de la sol”, a explicat purtătorul de cuvânt al armatei americane.

„Am văzut tensiuni între forţele aeriene şi terestre cu privire la modul în care ele se susţineau reciproc, bine sau cu dificultate” şi acelaşi lucru este valabil şi pentru forţele maritime, a continuat Kirby. „Ei au probleme cu comandamentul şi controlul” trupelor, a subliniat el.

„Foarte concret, ei au dificultăţi în a discuta între ei şi aceasta duce la utilizarea de telefoane mobile în unele cazuri”, a estimat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, care a adăugat că ruşii „duc lipsă de benzină, duc lipsă de hrană”.

„De aceea credem noi că nu am observat (recent) o reală ofensivă majoră a ruşilor, exceptând sudul” Ucrainei, unde ei sunt mai aproape de baza lor Crimeea, a adăugat el. „Deci, da, ei sunt în dificultate”, a conchis Kirby.

La rândul său, înaltul responsabil care a cerut să nu-i fie dezvăluită identitatea a precizat că forţele ruse duc lipsă de echipament care să-i protejeze de frig. „Am adunat informaţii care arată că unii dintre soldaţii lor suferă (de frig) şi nu mai sunt în stare să lupte din cauza degerăturilor”, a subliniat el.

Pentru prima dată, capacitatea de luptă de care dispune încă armata rusă desfăşurată din toamna trecută la frontierele ucrainene a scăzut sub 90%, potrivit acestui înalt responsabil american. Cu toate acestea, marile oraşe din Ucraina se confruntă cu bombardamente ruse care au ucis sute de civili.

Cel puțin o persoană a fost ucisă la Kiev de un atac cu drone

Cel puţin o persoană a fost ucisă marţi într-un atac cu drone asupra unei clădiri din Kiev, relatează AFP, citată de Agerpres.

Mai multe drone ‘kamikaze’ au vizat o clădire a Academiei Naţionale de Ştiinţe, situată în nord-vestul oraşului.

Echipele de salvare au scos cel puţin un corp purtând o uniformă militară din această clădire cu şapte etaje, din care încă ieşea fum, potrivit unui corespondent AFP.

Soldaţi prezenţi în zonă au vorbit despre un atac cu drone ‘kamikaze’ ale armatei ruse, dintre care una a fost doborâtă. Resturile echipamentului erau vizibile pe sol, nu departe de locul incidentului.

Interogat la faţa locului, un ofiţer de informaţii militare a evocat un raid aerian efectuat cu ajutorul dronelor de tip ‘Orlan’, el spunând că atacul a cauzat moartea a trei persoane – fără ca acest lucru să poată fi confirmat – şi a provocat un incendiu.

Guvernul ucrainean susține că 300.000 de oameni din Herson sunt în pericol să rămână fără hrană și medicamente

Ministerul de Externe din Ucraina a anunţat marţi că circa 300.000 de persoane din oraşul ocupat Herson rămân fără hrană şi medicamente şi a acuzat Rusia că îi împiedică pe civili să evacueze localitatea spre teritoriul controlat de Kiev, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Cei 300.000 de locuitori ai oraşului Herson se confruntă cu o catastrofă umanitară din cauza blocadei armatei ruse. Hrana şi proviziile medicale aproape s-au terminat, dar cu toate acestea Rusia refuză să deschidă culoare umanitare pentru a evacua civili”, a postat pe Twitter purtătorul de cuvânt Oleg Nikolenko.

Într-un comunicat al MAE ucrainean trimis marţi AGERPRES se menţionează că „nou-născuţii, cărora le lipsesc hrana specifică şi produsele de igienă, şi pacienţii în stare gravă reprezintă populaţia cu risc înalt”.

MAE ucrainean avertizează că oraşul „se apropie de catastrofă umanitară cu fiecare zi care trece”.

„Îndemnăm comunitatea internaţională să întreprindă acţiuni decisive împotriva Rusiei, inclusiv prin introducerea de noi sancţiuni economice dureroase, pentru a o forţa să ridice asediul de la Herson şi din alte oraşe ucrainene şi să creeze condiţiile pentru evacuarea sigură a ucrainenilor şi a cetăţenilor străini”, se mai menţionează în comunicat.

De asemenea, MAE ucrainean face apel la „guvernele străine ale căror cetăţeni sunt ţinuţi ostatici la Herson de forţele armate ruse să crească presiunea politică asupra Moscovei”.

Rusia recunoaşte dreptul Ucrainei de a organiza un referendum pentru validarea unui acord de pace

Rusia a admis marţi că Ucraina are dreptul suveran de a decide convocarea unui referendum asupra unui posibil compromis între cele două ţări pentru încheierea războiului declanşat de invazia rusă pe 24 februarie, referendum sugerat anterior de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţia EFE.

”Ucraina este un stat suveran, aşadar pot şi trebuie să facă anumite proceduri statale interne”, a declarat la conferinţa sa zilnică de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie Agerpres.

Într-un interviu acordat luni mai multor posturi de televiziune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat că eventuale acorduri cu Rusia menite să oprească războiul, inclusiv garanţiile de securitate, vor trebui supuse unei consultări populare în Ucraina.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.

Rusia adoptă o lege ce prevede pedepse aspre pentru ”informaţii mincinoase” despre acţiunile sale în străinătate

Deputaţii ruşi au adoptat marţi o lege ce prevede sancţiuni aspre menite să pedepsească „informaţiile mincinoase” cu privire la acţiunile Moscovei în străinătate, o nouă armă represivă în arsenalul rus pentru controlul informaţiilor despre agresiunea sa militară în Ucraina, informează AFP.

Noua lege vine să o completeze pe cea adoptată la începutul lui martie şi care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de „informaţii mincinoase” cu privire la armata rusă, scrie Agerpres.

Acest text, adoptat în a treia lectură, pedepseşte „difuzarea publică de informaţii intenţionat false sub acoperirea unor informaţii fiabile” cu privire la „activităţile organelor statului rus în afara teritoriului rus”, potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Noul act normativ prevede pedepse ce pot ajunge până la trei ani de închisoare, mergând până la cinci ani dacă este vorba de o activitate de grup, de „abuz de poziţie oficială”, de „crearea artificială de dovezi” sau dacă acţiunea este „motivată de ură sau de ostilitate politică, ideologică, rasială, naţională sau religioasă”.

Pedeapsa prevăzută urcă la 15 ani dacă „informaţiile mincinoase” au dus la „consecinţe grave”.

Proiectul de lege, ce mai trebuie să fie semnat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, include de asemenea sancţiuni ce ajung până la cinci ani de închisoare pentru „acţiuni publice menite să discrediteze exercitarea puterilor lor de către organele statului rus în afara teritoriului”.

De la declanşarea ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a interzis numeroase mass-media locale şi străine, precum şi reţelele sociale Facebook, Instagram şi Twitter. Grupul american Meta a fost clasat drept „extremist”.

Zelenski: Războiul din Ucraina, poarta prin care Rusia vrea „să pătrundă în Europa”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi, adresându-se parlamentului italian, că ţara sa este la limita supravieţuirii în urma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, care, în opinia sa, este poarta prin care preşedintele rus Vladimir Putin vrea „să pătrundă în Europa”, relatează DPA şi EFE.

„Pentru trupele ruse, Ucraina este poarta pe unde vor să pătrundă în Europa, dar barbaria nu trebuie lăsată să treacă”, a spus el, ovaţionat de aproape 1.000 de parlamentari italieni în picioare, scrie Agerpres.

În discursul său în faţa parlamentarilor italieni, preşedintele ucrainean a cerut înăsprirea sancţiunilor şi presiunii la adresa Rusiei.

„Invazia durează de 27 de zile, aproape de o lună, înseamnă că avem nevoie de alte sancţiuni şi de alte presiuni pentru ca Rusia să nu se poată aproviziona cu rezerve militare din Libia şi din Siria şi să se poată reveni la pace”, a declarat Zelenski în discursul său rostit în parlamentul italian în format de videoconferinţă.

Preşedintele ucrainean a avertizat că obiectivul Rusiei este „să influenţeze Europa” şi „să-i distrugă valorile, democraţia şi drepturile omului”, subliniind încă o dată că „Ucraina este poarta prin care armata rusă vrea să pătrundă în Europa”.

Zelenski şi-a început discursul, menţionând o discuţie pe care a avut-o marţi dimineaţă cu papa Francisc, căruia i-a spus că „poporul a devenit armata” Ucrainei pentru a apăra ţara „de la răul, distrugerea şi vărsarea de sânge pe care le provoacă inamicul”.

Papa Francisc l-a sunat din nou marţi pe preşedintele Volodimr Zelenski, care l-a asigurat pe Suveranul Pontif că „este cel mai aşteptat oaspete în ţara sa”, conform EFE.

La rândul sau, suveranul pontif i-a spus preşedintelui ucrainean că „se roagă şi face tot posibilul pentru ca războiului provocat de invazia Rusiei să i se pună capăt”, a indicat într-un mesaj pe Twitter ambasadorul ucrainean pe lângă Sfântul Scaun, Andri Iuaş.

Papa Francisc a criticat implicit Rusia, denunţând „un masacru fără sens” nejustificat în Ucraina, potrivit Reuters.

„I-am relatat despre situaţia umanitară dificilă şi despre blocarea coridoarelor umanitare de către trupele ruse. Rolul de mediator al Sfântului Scaun pentru a pune capăt suferinţei umane ar fi binevenit”, a transmis Zelenski ulterior într-o postare pe Twitter.

De la începutul invaziei ruse, 117 de copii au fost ucişi în Ucraina, mii de ucraineni au fost răniţi, zeci de mii de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului, casele a sute de mii de oameni au fost distruse, în timp ce milioane de ucraineni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele „din cauza unui război pe care l-a început o singură persoană”, a afirmat Zelenski în discursul susţinut în parlamentul italian, referindu-se la Vladimir Putin.

Oraşul-port Mariupol a fost practic ras de pe faţa pământului, a spus preşedintele ucrainean. El i-a invitat pe parlamentarii italieni la un exerciţiu de imaginaţie, cerându-le să-şi închipuie că oraşul italian Genova, cu portul sau important, este total distrus şi de unde locuitorii săi încearcă să scape cu viaţă fugind pe jos sau cu autobuzul.

El a comparat Kievul (supranumit şi „mama tuturor oraşelor ruseşti”) – „capitala unde s-a născut cultura unui mare popor” – cu Roma şi a declarat că locuitorii capitalei ucrainene „sunt la limita supravieţuirii”.

„În oraşele din apropierea Kievului sunt trupe ruse care torturează, violează şi răpesc copii şi ne iau bunurile cu camioanele lor”, a denunţat el, potrivit EFE.

Zelenski a avertizat că armata rusa a minat zona de coastă a Ucrainei, ceea ce „reprezintă un pericol pentru toate ţările din apropiere” şi a spus că, prin exportul de gaze şi petrol, războiul a fost finanţat în ultimii zece ani.

Consecinţele acestui război sunt resimţite deja în alte părţi ale lumii, mulţi încep să facă foamea pentru că Ucraina era un mare exportator, a afirmat preşedintele ucrainean, remarcând: „Cum putem semăna sub tirurile artileriei ruse, care ne distruge câmpurile? Nu putem exporta porumb, ulei, grâu şi toate aceste produse necesare? Preţurile cresc şi mulţi oameni vor avea nevoie de ajutor”.

El a cerut Italiei să-şi închidă porţile în faţa tuturor celor angajaţi în propaganda rusă „şi care au ales această ţară pentru vacanţele lor”, să continue să le sechestreze conturile, iahturile, imobilele şi activele şi ca „nicio bancă rusă să nu facă excepţie”.

În final, Zelenski a mulţumit Italiei pentru primirea celor peste 70.000 de cetăţeni ucraineni care au venit în această ţară fugind din calea războiului, inclusiv 25.000 de copii, şi spitalelor care îngrijesc răniţii.

„Este suficient să oprim o persoană pentru ca milioane să supravieţuiască”, a declarat preşedintele ucrainean, referindu-se la liderul de la Kremlin.

Aleksei Navalnîi a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare

Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut disident din Rusia, a fost condamnat marţi la încă nouă ani de închisoare, transmite Reuters.

Cu câteva ore înainte de a stabili pedeapsa, instanţa care l-a judecat reţinuse acuzaţia de escrocherie din rechizitoriu. Pedepsa maximă pentru infracţiunea respectivă este de 13 ani de închisoare.

Navalnîi urmează să execute noua condamnare într-o colonie penitenciară de maximă securitate.

Opozantul se află deja în închisoare, ispăşind o condamnare de doi ani şi jumătate pentru nerespectarea condiţiilor de eliberare într-un alt dosar, pe care îl consideră politic. El a fost încarcerat în ianuarie 2020, imediat ce s-a întors la Moscova din Germania, unde fusese spitalizat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok.

Cinci morţi într-un atac rusesc în apropiere de Doneţk – oficiali ucraineni

Oraşul Avdiivka, situat în apropiere de Doneţk, în estul Ucrainei, a fost ţinta unui atac rusesc luni seară, soldat cu cel puţin cinci morţi şi 19 răniţi, a transmis marţi Liudmila Denissova, responsabilă cu drepturile omului în cadrul parlamentului ucrainean, potrivit AFP.

„Cinci civili au fost ucişi şi 19 răniţi”, a declarat această responsabilă ucraineană pe canalul său de Telegram, precizând că Avdiivka a fost „ţinta unor tiruri de artilerie şi bombardamente aeriene (ruseşti), care au distrus complet localitatea”.

Avdiivka, care găzduia în vremuri de pace 30.000 de locuitori, este situat la periferia de nord-vest a Doneţkului, centru industrial din estul Ucrainei, controlat din 2014 de separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova.

La Lisiciansk, la 150 de km nord-est de Doneţk, alte două persoane au fost ucise, trei rănite şi opt salvate de sub dărâmături în urma unei alte lovituri a armatei ruse, a adăugat ea.

Într-un alt mesaj publicat mai târziu în cursul dimineţii pe canalul său de Telegram, Liudmila Denissova a precizat că un tanc rusesc a tras în regiunea Harkov, în estul Ucrainei, asupra unei maşini care transporta o familie cu doi copii.

Familia ar fi strigat că sunt civili şi a fluturat un steag alb, însă totul a fost în van, a spus ea, precizând că părinţii şi fiica lor de 9 ani au murit, iar un adolescent de 17 ani a fost rănit.

Pentagonul acuză Rusia de comiterea de atacuri ”nediscriminate” asupra civililor în Ucraina

Pentagonul a acuzat luni Rusia de comiterea de atacuri „nediscriminate” asupra civililor în Ucraina şi a dat asigurări că va ajuta la strângerea de dovezi privind crimele de război ale forţelor ruse, relatează DPA şi Reuters.

„Indiferent dacă este vorba de rachete de croazieră, rachete balistice, focuri de artilerie, ei folosesc o mare cantitate de armament greu asupra oraşelor în încercarea de a forţa capitularea lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, la Washington.

„Iar asta duce la mai multe victime în rândul civililor, la mai multe daune produse zonelor rezidenţiale, spitalelor, şcolilor”, a declarat Kirby, adăugând că este vorba în mare măsură de „atacuri nediscriminate”.

El a precizat că nu poate spune dacă aceasta face parte dintr-o strategie a Rusiei, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, Kirby a declarat că Pentagonul va ajuta la strângerea de dovezi privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina, scrie Agerpres.

„Vedem dovezi clare că forţele ruse comit crime de război, iar noi ajutăm la strângerea de dovezi în legătură cu acest lucru”, a afirmat el.

„Dar sunt investigaţii în derulare şi vom permite desfăşurarea lor. Vom contribui la acest proces investigativ. În ceea ce priveşte rezultatul, nu este o decizie pe care o va lua conducerea Pentagonului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Preşedintele american Joe Biden şi secretarul de stat american Antony Blinken au acuzat săptămâna trecută Rusia de crime de război, dar au precizat că este opinia lor personală. Administraţia SUA nu a vorbit încă oficial despre crime de război.

Contrainformaţiile din Ucraina anunţă că au dejucat o posibilă tentativă de asasinat împotriva lui Zelenski

Contraspionajul ucrainean afirmă că a dejucat o posibilă tentativă de asasinat împotriva preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite marţi dpa.

Un grup de diversionişti ruşi, condus de un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), a fost arestat în oraşul Ujgorod, situat la frontiera Ucrainei cu Slovacia şi Ungaria, a transmis agenţia de presă ucraineană Unian.

Se pare că grupul de aproximativ 25 de bărbaţi urma să comită acte de sabotaj în cartierul guvernamental de la Kiev şi în alte zone din ţară, potrivit sursei citate.

Membri ai acestui grup de sabotaj ar fi intenţionat să se dea drept militari ucraineni din cadrul forţei de apărare teritorială pentru a ajunge în capitala ucraineană. Aceste informaţii nu au putut fi verificate din surse independente, notează dpa.

„În cadrul unei proceduri penale, conform art.111 al Codului Penal al Ucrainei privind ‘înalta trădare’ a fost arestat în flagrant în timpul achiziţionării de arme la Ujgorod organizatorul şi liderul acestui grup diversionist”, care s-a dovedit a fi agent FSB, au transmis agenţiile de presă ucrainene marţi. Acestea nu precizează dacă el este cetăţean ucrainean sau rus.

Guvernul ucrainean afirmă că echipe de spioni ruşi au încercat să ajungă la Kiev şi să-l elimine pe Zelenski de mai multe ori de la începutul războiului, la 24 februarie.

Forţele ruse mai au combustibil şi alimente pentru trei zile cel mult – Ministerul Apărării din Ucraina

Forţele ruse care au invadat Ucraina mai au rezerve de muniţii, combustibil şi alimente doar pentru trei zile cel mult, potrivit ultimului raport al Ministerului Apărării ucrainean cu privire la situaţia de pe front în cea de-a 27-a zi a invaziei ruse în Ucraina, relatează marţi EFE.

„Forţele ruse de ocupaţie care operează în Ucraina dispun de stocuri de muniţie şi alimente pentru cel mult trei zile. Situaţia este similară şi în privinţa combustibilului, care se completează cu camioane-cisternă”, se menţionează în raport.

Rusia, afirmă Ministerul Apărării ucrainean, „nu a reuşit să construiască un oleoduct pentru a satisface necesităţile trupelor sale” în zonele în care acestea operează, scrie Agerpres.

Totodată, „nu se observă nicio schimbare semnificativă în poziţia şi natura acţiunilor forţelor de apărare în ultimele 24 de ore”, au declarat surse din cadrul aceluiaşi minister.

De asemenea, în ultimele 24 de ore, „peste nouă ţinte aeriene inamice au fost lovite de unităţi ale Forţelor aeriene ale armatei ucrainene şi sisteme antiaeriene ale infanteriei ucrainene”: un avion, şase drone şi două elicoptere, potrivit acestora.

„În ultimele 24 de ore au fost observate mai multe acţiuni intense ale avioanelor inamice „, conform raportului Ministerului Apărării ucrainean, potrivit căruia, în regiunea Lugansk (estul separatist al Ucrainei – n.r.), au loc acte de nesupunere civică, întrucât „o mare parte a populaţiei nu susţine politica ocupanţilor şi nu are nicio dorinţă de a pune mâna pe arme”.

Rusia afirmă că a capturat peste 500 prizonieri de război ucraineni

Rusia a declarat că armata sa a capturat un număr de peste 500 de soldaţi ucraineni ca prizonieri de război, transmite dpa.

Rusia a trimis Crucii Roşii Internaţionale documente care să faciliteze un schimb cu militari ruşi capturaţi de ucraineni, a afirmat luni comisarul pentru drepturile omului al Kremlinului, Tatiana Moskalkova, la postul de stat RT.

‘Aceştia sunt prizonieri ucraineni pe care suntem pregătiţi să-i schimbăm’, a spus ea.

Ucraina a vorbit ultima dată despre mai mult de 560 prizonieri de război ruşi, scrie Agerpres.

Săptămâna trecută, primarul răpit al oraşului ucrainean Melitopol, Ivan Fedorov, a fost eliberat în schimbul a nouă soldaţi ruşi, aminteşte dpa.

Negocieri Ucraina-Rusia: Zelenski insistă asupra necesităţii unei ”întâlniri” cu Putin

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a insistat luni asupra necesităţii unei „întâlniri”, „sub orice formă ar fi”, cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru „a opri războiul” din Ucraina, transmite AFP.

„Cred că fără această întâlnire este imposibil să înţelegem pe deplin la ce sunt dispuşi ei (ruşii) pentru a opri războiul”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Suspilne, media regională de stat ucraineană, scrie Agerpres.

Volodimir Zelenski, pentru care, după cum a subliniat recent, „fără negocieri, războiul nu va fi oprit”, s-a pronunţat în repetate rânduri pentru o întâlnire la vârf cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, dar apelul său de luni este deosebit de insistent.

Mai multe runde de discuţii au avut loc faţă în faţă şi prin videoconferinţă între delegaţiile rusă şi ucraineană de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Orice „compromis” cu Rusia va fi supus unui referendum în Ucraina, spune preşedintele Zelenski

Orice „compromis” în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum în Ucraina, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru un site de ştiri regional ucrainean, informează AFP.

„Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, (…) noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne, scrie Agerpres.

„Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski.

În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent.

„Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: ‘Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski.

„Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (…), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Kievul acuză soldaţii ruşi că au ”răpit” trei israelieni dintr-un oraş pe care îl ocupă

Guvernul ucrainean a acuzat armata rusă că a „răpit” luni trei israelieni din Melitopol, un oraş din sud-estul Ucrainei pe care îl ocupă, notează AFP.

Luni, „la Melitopol, ocupanţii ruşi au răpit trei cetăţeni israelieni: Tatiana Kumok şi părinţii ei, Vera şi Mihail Kumok”, a declarat vicepremierul Irina Vereşciuk, citată pe Facebook de Centrul pentru comunicaţii strategice şi securitate informaţională.

Mihail Kumok este prezentat ca „editor”, proprietarul unei companii numite „MV Holding”.

Autorităţile ucrainene nu au furnizat deocamdată alte detalii.

 

SUA: Biden consideră India ”ezitantă” în privinţa invaziei ruse a Ucrainei

Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat luni că India face o excepţie printre aliaţii Statelor Unite din cauza răspunsului său „ezitant” la invazia rusă a Ucrainei, notează AFP.

Joe Biden a lăudat unitatea afişată de NATO, Uniunea Europeană şi partenerii cheie din Asia în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie Agerpres.

Sancţiuni fără precedent au fost astfel adoptate pentru a lovi Rusia la portofel. Cu toate acestea, spre deosebire de ceilalţi membri ai alianţei Quad (Australia, Japonia şi Statele Unite), India continuă să cumpere petrol rusesc şi a refuzat să se alăture voturilor condamnând Moscova la Naţiunile Unite.

În cursul unei reuniuni a responsabililor din domeniul afacerilor la Washington, Joe Biden a subliniat „frontul unit din cadrul NATO şi din Pacific”.

Menţionând mai precis alianţa Quad (Quadrilateral Security Dialogue), el a remarcat „excepţia posibilă a Indiei, care este oarecum ezitantă în unele aspecte (…) în răspunsul la agresiunea lui Putin”, spre deosebire de Japonia şi Australia ale căror poziţii le-a descris ca fiind „extrem de solide”.

Vladimir Putin „contează pe faptul că va putea diviza NATO”, dar în schimb „NATO nu a fost niciodată mai puternică, mai unită în toată istoria sa”, a spus preşedintele american.

India întreţine legături strânse cu Moscova încă din perioada Războiului Rece şi continuă să cumpere petrol rusesc, la preţuri reduse conform presei.

Rusia este cel mai mare furnizor de arme al Indiei, dar India are nevoie de sprijinul Quad în faţa influenţei tot mai mari a Chinei în regiune.

Rusia a blocat site-ul canalului francez Euronews

Autoritatea rusă de reglementare a comunicaţiilor a blocat luni accesul la site-ul canalului francez Euronews, o nouă media interzisă în Rusia pe fondul controlului sporit asupra informaţiilor legate de ofensiva din Ucraina, transmite AFP.

Potrivit agenţiilor ruse de presă, Roskomnadzor a blocat site-ul canalului euronews.com şi al versiunii sale în rusă, ru.euronews.com, la solicitarea Parchetului. Motivul acestei blocări nu a fost specificat, scrie Agerpres.

De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, puterea rusă şi-a sporit considerabil controlul asupra informaţiilor difuzate pe internet, unul dintre ultimele spaţii de liberă exprimare din ţară.

Autorităţile ruse au restrâns vineri accesul la site-urile a patru media independente, printre care BBC şi Deutsche Welle, iar luni reţelele sociale americane Facebook şi Instagram au fost declarate „extremiste” de un tribunal din Moscova.

Accesul la Twitter a fost, de asemenea, restricţionat.

În plus, Roskomnadzor a acuzat săptămâna trecută gigantul american Google şi serviciul său video YouTube de activităţi „teroriste”, un prim pas către un posibil blocaj.

Autorităţile au introdus, totodată, două noi infracţiuni penale la începutul lui martie: una pentru difuzarea de informaţii care „discreditează” armata rusă şi cealaltă pentru difuzarea de informaţii „false” despre trupele ruse.

Această ultimă infracţiune prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare şi îi îngrijorează în special pe opozanţii şi media independente care se tem de punerea sub acuzare pentru orice denunţare a ofensivei militare din Ucraina.

Te-ar mai putea interesa și
Salman Rushdie a fost conectat la un ventilator după operația suferită în urma atacului de la New York. Scriitorul a fost înjunghiat în gât și în abdomen
Salman Rushdie a fost conectat la un ventilator după operația suferită în urma atacului de la New York. Scriitorul a ...
Salman Rushdie, autorul cărţii ''Versetele satanice'' şi ţinta unei fatwa din partea Iranului timp de peste 30 de ani, a fost conectat la un ventilator după ce a fost înjunghiat în gât şi......
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la președintele Franței
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la ...
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald ...
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze strâmtoarea care desparte insula de China
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze ...
Statele Unite ale Americii își vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime ...
Importurile de energie electrică din Bulgaria au explodat
Importurile de energie electrică din Bulgaria au explodat
În condițiile unei scăderi importante a producției de energie electrică din hidrocentrale, care nu a putut fi compensată ...