Zelenski: Lumea trebuie să se pregătească pentru varianta în care Putin va folosi arme nucleare tactice în Ucraina. ONU: Peste cinci milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului. Rusia avertizează SUA să înceteze înarmarea Ucrainei. Putin se concentrează pe atacurile din Lugansk şi din celelalte regiuni din estul Ucrainei – Război Ucraina, ziua 51 – LIVE TEXT

Echipajul crucişătorului Moskva, care s-a scufundat joi în Marea Neagră, nu a putut fi salvat, a declarat vineri o responsabilă militară ucraineană. Autorităţile ucrainene au identificat până în prezent 900 de civili ucişi în regiunea Kievului în perioada în care această zonă s-a aflat sub controlul forţelor ruse. ''Toate ţările lumii'' trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei, a spus vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Rusia folosește în premieră de la începutul războiului bombardiere cu rază lungă de acţiune împotriva orașului Mariupol. Cvasitotalitatea persoanelor găsite moarte la Bucea au fost ucise de gloanţe, a declarat vineri şeful poliţiei din regiunea Kiev, Andrii Nebitov. Peste cinci milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, potrivit datelor difuzate vineri de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi. Polonia a primit 2,76 milioane de refugiaţi din Ucraina începând din 24 februarie. Rusia afirmă că a ucis circa 30 de ''mercenari polonezi'' în Ucraina. Distrugerea navei amiral Moskva, o lovitură dură pentru Rusia (EFE). Ucraina - Un nou schimb de prizonieri ruşi şi ucraineni a avut loc în regiunea Herson. Ucraina: Forţele ruse îşi concentrează în prezent atacurile în estul Ucrainei, în încercarea de a captura oraşele Popasna şi Rubijne din regiunea Lugansk. CIA: Putin ar putea folosi arme nucleare tactice sau de mică putere din cauza eşecurilor militare. În acest caz, NATO ar putea interveni militar în Ucraina. Circa 2.550 de civili au fost evacuaţi joi din zonele cu lupte intense din Ucraina. 503 civili ucişi în regiunea Harkov, de la începutul invaziei ruse. Zelenski acuză Germania şi Ungaria că plătesc cu bani pătaţi de sânge petrolul rusesc. Crucişătorul rusesc Moskva s-a scufundat.
AGERPRES - vin, 15 apr. 2022, 05:01
Zelenski: Lumea trebuie să se pregătească pentru varianta în care Putin va folosi arme nucleare tactice în Ucraina. ONU: Peste cinci milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului. Rusia avertizează SUA să înceteze înarmarea Ucrainei. Putin se concentrează pe atacurile din Lugansk şi din celelalte regiuni din estul Ucrainei  - Război Ucraina, ziua 51 - LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 51

Echipajul crucişătorului Moskva nu a putut fi salvat, a declarat un oficial ucrainean

Echipajul crucişătorului Moskva, care s-a scufundat joi în Marea Neagră, nu a putut fi salvat, a declarat vineri o responsabilă militară ucraineană, apreciind că Moscova „nu va ierta” Kievul pentru scufundarea acestui vas – nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră – „simbol al ambiţiilor sale imperiale”, relatează France Presse, citată de Agerpreshttps://www.agerpres.ro/.

„Suntem perfect conştienţi că nu vom fi iertaţi pentru atacul împotriva Moskva”, a declarat Natalia Gumeniuk, purtătoare de cuvânt a Pazei de coastă din sudul Ucrainei, în cadrul unei conferinţe de presă, referindu-se la versiunea Kievului, potrivit căreia două rachete ucrainene de tipul Neptun au provocat joi scufundarea navei ruseşti. Ceea ce Moscova neagă, evocând un incendiu la bord, care ar fi provocat detonarea muniţiei.

Atacul împotriva crucişătorului Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei din Marea Neagră, nu a lovit „doar vasul, ci ambiţiile imperiale ale inamicului”, a apreciat ea.

„Am observat vasele care încercau să-i vină în ajutor, dar chiar şi forţele naturii au fost de partea Ucrainei”, întrucât „o furtună a împiedicat salvarea navei şi evacuarea echipajului”, a declarat Natalia Gumeniuk, adăugând că nu poate să ofere detalii cu privire la soarta echipajului din lipsă de „date sigure”.

Ministerul rus al Apărării a indicat joi că echipajul – peste 500 de persoane – a fost „evacuat spre alte nave ale Flotei ruse din Marea Neagră care se aflau în apropiere”. Dar nu a precizat dacă este vorba de întreg echipajul şi nici nu a dat vreun detaliu.

Moscova nu a confirmat că nava a suferit un atac cu rachete, afirmând pur şi simplu că un incendiu a izbucnit la bordul acestei nave purtătoare de rachete cu o lungime de 186 de metri, ceea ce a dus la detonarea muniţiei. Şi că crucişătorul s-a scufundat apoi în timpul unei tentative de remorcare spre cel mai apropiat port, Sevastopol.

Ucraina, a confirmat Gumeniuk, se aşteaptă acum la represalii din partea Moscovei, care a lovit deja în noaptea de joi spre vineri o uzină de armament la sud-vest de Kiev, care produce rachete „Neptun”, ce au fost utilizate – potrivit ucrainenilor – în atacul împotriva crucişătorului Moskva şi a ameninţat că îşi va intensifica atacurile asupra capitalei ucrainene.

„Suntem conştienţi că atacurile împotriva noastră se vor intensifica, că inamicul se va răzbuna, că vor avea loc atacuri cu rachete şi bombardamente de artilerie. Suntem pregătiţi, le vom contracara!”, a afirmat purtătoarea de cuvânt citată.

„Sunt deja atacuri împotriva noastră, inclusiv cu rachete”, a adăugat ea, dar nu a menţionat în acest sens lovitura asupra uzinei de armament Vizar, care a fost grav avariată, ci bombardamentele din sudul ţării, mai ales asupra oraşului Nikolaev (Mikolaev), în apropiere de Odesa.

Anton Gheraşcenko, consilierul ministrului ucrainean de interne, susţine că doar 10% din echipajul de pe crucişătorul Moskva a putut fi salvat, conform unui mesaj postat pe contul său Telegram, citat de Gazeta.ua.

Potrivit unor date, între 16 şi 54 de marinari ar fi fost salvaţi, în condiţiile în care echipajul crucişătorului variază între 510 şi 758 de persoane.

„Căpitanul de rangul I, comandantul crucişătorului Moskva, Kuprin Anton Valerievici, a decedat în urma exploziilor şi incendiului de la bordul navei”, a scris Gheraşcenko în postarea sa.

Fostul deputat al Dumei de Stat, Ilia Ponomariov, susţine şi el că numai 58 de marinari ar fi fost salvaţi de pe Moskva într-o postare pe pagina sa de Facebook, potrivit Gazeta.ua.

Oleksii Arestovici, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a afirmat că informaţiile despre supravieţuitorii de pe Moskva sunt contradictorii.

„Întrucât aceasta era nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră la bordul său se afla comandamentul flotei. Referitor la aceşti ofiţeri şi la echipaj rămân încă multe întrebări”, a spus Arestovici, indicând că, potrivit unor surse, din cei peste 500 de membri ai echipajului, au fost salvate doar 14 sau 50 de persoane, notează Gazeta.ua.

Conform unor media ruse, comandantul Flotei ruse din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, ar fi fost arestat.

Statele Unite au ajuns la concluzia că e posibil ca crucişătorul rus Moskva să se fi scufubdat după ce a fost lovit de două rachete ucrainene

Statele Unite estimează acum că crucişătorul rus Moskva care s-a scufundat joi în Marea Neagră a fost într-adevăr lovit de două rachete ucrainene Neptun, a declarat vineri sub acoperirea anonimatului un responsabil american citat de Reuters.

Acelaşi oficial a mai spus că, tot conform evaluării Washingtonului, există victime în rândul echipajului crucişătorului, dar nu este clar numărul lor.

Conform versiunii Moscovei, un incendiu izbucnit la bord ar fi provocat o explozie în magazia de muniţii. Nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră s-a scufundat apoi în timp ce era remorcată spre portul Sevastopol în condiţii de furtună.

Ca represalii, Rusia a atacat cu rachete în noaptea de joi spre vineri o fabrică de armament din apropierea capitalei Kiev unde sunt produse rachete anti-navă Neptun.

Doi responsabili americani au declarat postului CNN că Statele Unite nu cred că la bordul crucişătorului Moskva se aflau arme nucleare în momentul scufundării.

Întrucât aceasta era o navă destinată în principal apărării antiaeriene, amplasarea unor arme nucleare la bordul ei ar fi o mişcare deosebit de neobişnuită, explică unul dintre aceştia, adăugând că SUA monitorizează forţele militare ruse pentru a observa orice deplasare ieşită din comun a armelor nucleare şi deocamdată nu au fost remarcate astfel de mişcări.

Crucişătorul Moskva era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete. Rachetele Bazalt/Vulkan pot fi dotate şi cu focoase nucleare.

Dat în exploatare la începutul anilor ’80, crucişătorul Moskva s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria şi a participat la începutul invaziei ruse în Ucraina la operaţiunea de ocupare a insulei Şerpilor.

Autoritățile ucrainene au identificat 900 de civili uciși de ruși în regiunea Kiev

Autorităţile ucrainene au identificat până în prezent 900 de civili ucişi în regiunea Kievului în perioada în care această zonă s-a aflat sub controlul forţelor ruse, dintre care 350 la Bucea, a declarat vineri şeful poliţiei ucrainene din această regiune, Andrii Nebîtov, citat de EFE.

„Astăzi am ajuns la cifra de 900 de civili ucişi. Subliniez, aceştia sunt civili ale căror cadavre le-am găsit şi le-am predat pentru o examinare amănunţită printr-o expertiză medico-legală. Toţi aceşti oameni au murit de mâinile armatei ruse”, a specificat responsabilul poliţiei într-o conferinţă de presă la Kiev.

„Cel mai mare număr de victime a fost descoperit la Bucea – peste 350”, a spus el, adăugând că un număr mai mic de victime a fost descoperit în districtele Vâşgorod şi Brovarî, conform Ukrinform.

Între timp, continuă lucrările de degajare a dărâmăturilor la Makariv şi Borodianka, a afirmat Nebîtov, menţionând că bilanţul victimelor civile ar putea creşte.

„Suntem siguri că sub dărâmături mai sunt corpurile unor persoane decedate”, a spus el.

În ceea ce priveşte Bucea, acesta a explicat că în oraş au fost găsite două gropi comune. Potrivit lui, un bărbat care lucra în serviciile publice înainte de invazie a rămas în oraş şi le-a cerut soldaţilor ruşi să îi permită să strângă corpurile oamenilor de pe străzi.

„Le-a îngropat în două morminte. În primul au fost 40, iar în al doilea 57. Am recuperat deja 40 de cadavre. Printre victime figurează şi un poliţist, specializat în urmăriri penale, care a fost împuşcat cu o armă de calibru mic”, a spus el.

Potrivit lui Nebîtov, cele mai multe dintre aceste cadavre au fost studiate de oamenii legii, iar conform poliţiei, 95% dintre oameni au fost împuşcaţi de lunetişti sau cu arme de calibru mic.

Zelenski: Lumea trebuie să se pregătească pentru varianta în care Putin va folosi arme nucleare tactice în Ucraina

”Toate ţările lumii” trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei, a spus vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CNN, potrivit ediţiei online a acestui post.arme nucleare tactice Ucraina

În interviul acordat prin videoconferinţă din biroul său prezidenţial de la Kiev, Zelenski a susţinut că Putin ar putea recurge la arme nucleare sau chimice pentru că nu-i pasă de vieţile ucrainenilor.

”Nu doar eu, ci toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate, pentru că aceasta s-ar putea să nu fie o informaţie reală, dar ar putea să fie adevărul”, a spus preşedintele ucrainean, vorbind în engleză. ”Trebuie să ne gândim să nu ne temem, să nu ne temem dar să fim pregătiţi. Însă aceasta nu este o problemă pentru Ucraina, nu doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă, cred”, a completat el.

Oficiali occidentali au avertizat deja că dacă Rusia continuă să înregistreze eşecuri în campania militară din Ucraina preşedintele Putin ar putea ordona folosirea armelor nucleare tactice. Bombe nucleare de mici dimensiuni, acestea pot fi folosite pe câmpul de luptă, pentru distrugerea unor obiective militare cum ar fi baze sau aeroporturi, dar posibil şi a unor localităţi.

Directorul CIA, Bill Burns, a declarat joi că acest serviciu are în vedere ”foarte intens” un asemenea risc, adăugând însă că Statele Unite nu au observat indicii conform cărora Rusia ar pregăti un pas de acest fel.

Dar ”dată fiind potenţiala stare de disperare a preşedintelui Vladimir Putin şi a leadership-ului rus, date fiind eşecurile pe care le-au înregistrat până în prezent pe plan militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu lejeritate ameninţarea reprezentată de potenţiala recurgere la arme nucleare tactice sau la arme nucleare de mică putere”, a subliniat Bill Burns.

Cel puțin șapte persoane, printre care și un bebeluș, au fost ucise la Harkov în timpul ultimelor bombardamente ruse

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte 34 rănite în urma unor bombardamente ruseşti asupra unei zone rezidenţiale din Harkov, un oraş mare din nord-estul Ucrainei, a anunţat vineri guvernatorul regional, citat de AFP.

„Ocupanţii au tras asupra unuia dintre cartierele rezidenţiale din Harkov. Din păcate, 34 de persoane au fost rănite, între care trei copii. Şapte persoane au fost ucise, între care un bebeluş de şapte luni”, a declarat Oleg Sinegubov pe Telegram.

„A doua armată din lume (armata rusă) nu poate să se bată decât cu populaţia civilă, după cum se vede”, a spus el ironic, lansând un apel la populaţie să nu iasă în stradă decât în cazurile de necesitate absolută.

Mai devreme vineri, şapte civili au fost ucişi, iar alţi 27 răniţi în urma tirurilor ruseşti asupra unor autobuze care transportau evacuaţi în regiunea Harkov, potrivit Parchetului ucrainean.

Peste 500 de civili au fost ucişi în această regiune de la frontiera cu Rusia de la începutul invaziei în Ucraina la 24 februarie, indicase Sinegubov joi.

Al doilea oraş ca importanţă din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente timp de mai multe zile la începutul ofensivei, dar rămâne în continuare sub controlul forţelor ucrainene.

Rusia folosește în premieră de la începutul războiului bombardiere cu rază lungă de acţiune împotriva orașului Mariupol

Forţele ruse au recurs la bombardiere cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Mariupolul, folosind pentru prima oară acest tip de dispozitiv de la începutul războiului, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de EFE şi Reuters.

Port strategic la Marea Azov, Mariupolul este unul dintre principalele obiective ale forţelor ruse în efortul lor de a obţine controlul total al regiunii Donbas şi de a forma un coridor pe uscat către peninsula Crimeea anexată.

La Mariupol, a spus Motuzianik, luptele continuă în zona uzinei siderurgice Ilici şi în cea a portului, contrazicând astfel versiunea Moscovei potrivit căreia forţele sale ar deţine controlul complet asupra acestuia.

„Situaţia de la Mariupol este dificilă şi grea. Confruntări au loc chiar acum. Armata rusă cheamă constant unităţi suplimentare pentru a lua cu asalt oraşul”, a spus purtătorul de cuvânt citat.

„Dar pentru moment, ruşii nu au reuşit să captureze în totalitate acest oraş” din sud-estul Ucrainei, a spus el într-o conferinţă de presă, indicând că în alte părţi forţele ruse îşi concentrau eforturile pentru a ocupa localităţile Rubejnoe şi Popasna din estul Ucrainei.

Aproape toate persoanele găsite moarte la Bucea au fost ucise cu gloanțe, susține șeful poliției din Kiev

Cvasitotalitatea persoanelor găsite moarte la Bucea au fost ucise de gloanţe, a declarat vineri şeful poliţiei din regiunea Kiev, Andrii Nebitov, transmite AFP, relatează Agerpres.

Potrivit acestuia, 95% dintre acestea au fost ucise „cu puşti de înaltă precizie sau alte arme uşoare”.

„În timpul ocupaţiei (ruse), oamenii erau împuşcaţi în străzi. (…) În secolul XXI, astfel de crime sunt imposibil de ascuns. Nu doar că au fost văzute de martori, dar s-a înregistrat şi pe video”, a spus Nebitov.

Jandarmi francezi lucrează în prezent la Bucea, aproape de Kiev, alături de anchetatori ucraineni pentru examinarea şi identificarea cadavrelor.

Locuitorii din Bucea au îngropat ei înşişi victimele în timpul ocupării oraşului de către armata rusă, care s-a retras pe 30 martie, după aproape o lună de prezenţă.

Primarul Anatoli Fedoruk a afirmat că în oraş au fost descoperite peste 400 de cadavre după retragerea forţelor ruse.

ONU: Peste cinci milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului

Peste cinci milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, potrivit datelor difuzate vineri de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), relatează AFP.

UNHCR a înregistrat vineri 4.796.245 de refugiaţi. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ 215.000 de persoane care nu sunt cetăţeni ucraineni au părăsit ţara.

Aceasta este cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Cifrele difuzate vineri au crescut cu 59.774 faţă de cele publicate joi.

Peste 2,7 milioane de refugiaţi ucraineni – aproape şase din zece de la începutul războiului – au fugit în Polonia. Peste 725.000 au ajuns în România.

Potrivit cifrelor UNHCR, aproximativ 645.000 de ucraineni au fugit în februarie, aproape 3,4 milioane în martie şi peste 760.000 de la începutul lunii aprilie.

Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre refugiaţi, în contextul în care bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani nu au voie să părăsească ţara în perioada de aplicare a legii marţiale.

Aproape două treimi dintre copiii ucraineni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele, inclusiv cei care se află încă în ţară.

Cei aproximativ 215.000 de cetăţeni din terţe ţări care au fugit din Ucraina – persoane care nu sunt cetăţeni nici ai Ucrainei, nici ai ţării în care au intrat – sunt în mare parte studenţi şi lucrători migranţi.

Pe lângă refugiaţi, OIM estimează că 7,1 milioane de persoane sunt strămutate în Ucraina.

Înainte de invazie, Ucraina avea 37 de milioane de locuitori în teritoriile controlate de Kiev – care nu includ Crimeea (sud) anexată în 2014 de Rusia, nici zonele din est aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi din aceeaşi perioadă.

Ucrainenii susțin că cerealele îmbarcate în navele blocate în porturile de la Marea Neagră ar putea să înceapă să se deterioreze

Aproximativ 1,25 milioane de tone de cereale şi oleagionase se află în continuare la bordul unor nave blocate în porturile ucrainene din cauza invaziei ruseşti iar o parte din această încărcătură ar putea să se deterioreze în viitorul apropiat, a declarat vineri ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solskyi, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Înainte de invazia rusească, Ucraina îşi exporta aproape toate cerealele şi oleagionoasele via porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov însă acum este obligată să găsească noi rute de export deoarece porturile sunt blocate.

Într-un interviu pentru cotidianul ucrainean Ukrayinska Pravda, ministrul Agriculturii, Mykola Solskyi, a spus că în luna martie exporturile de cereale şi oleaginoase au scăzut până la 200.000 de tone, în condiţiile în care înainte de război Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale şi oleaginoase într-o lună.

„Încărcătura nu este descărcată şi stă în continuare la bordul vaselor. În prezent sunt 57 de nave cu 1,25 milioane de tone de cereale şi oleagionase la bord”, a spus Mykola Solskyi. „În ceea ce priveşte timpul de păstrare, cred că în majoritatea cazurilor nici măcar căpitanii navelor nu ştiu dacă sunt probleme la acest aspect. Cu siguranţă că nu aveau în plan să păstreze cerealele la bordul navelor pentru o perioadă îndelungată”, a adăugat Solskyi.

Oficialul ucrainean a apreciat că totul depinde de situaţia în care se află magaziile navelor însă dacă cerealele vor fi păstrate pentru o perioadă mai mare de trei luni, „ar putea apărea probleme şi o parte din încărcătură ar putea fi deteriorată”.

În mod tradiţional, Ucraina exportă cereale spre Nordul Africii şi Orientul Mijlociu iar Mykola Solskyi a spus că aceste regiuni vor fi forţate să cheltuie mai mulţi bani şi să se îndrepte spre grâul din alte ţări decât Ucraina. „Chiar dacă situaţia s-ar încheia, mâine, printr-un miracol, valul de preţuri mari ar mai dura încă trei până la cinci ani, până când sentimentul pe piaţă se va calma”, a adăugat Solskyi.

Guvernul de la Kiev analizează posibilitatea de a redirecţiona exporturile spre porturile controlate de Ucraina în apropiere de graniţa cu România, de unde cargourile ar putea merge mai departe pe Dunăre spre pieţele occidentale. Problema este că operatorii feroviari din Ucraina nu pot transporta decât câteva sute de tone de produse agricole pe lună în condiţiile actuale, mult mai puţin decât volumele care erau exportate prin porturile maritime, susţine firma de consultanţă UkrAgroConsult.

Implicațiile militare ale scufundării crucișătorului Moskva – analiză AFP

Pierderea crucişătorului rus Moskva, ajuns joi în adâncurile Mării Negre, reprezintă un obstacol operaţional important pentru Rusia în războiul cu Ucraina, dar mai degrabă o colosală pierdere simbolică, notează vineri AFP într-o analiză, relatează Agerpres.

Nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră s-a scufundat în timp ce era remorcată spre Sevastopol şi a luat odată cu ea şi o parte din mândria forţelor armate ale preşedintelui Vladimir Putin, deja puse la grea încercare în invazia începută în februarie şi care nu a decurs conform planurilor Moscovei.

Lovit de două rachete ucrainene anti-navă Neptun, potrivit Kievului, sau avariat de o explozie în magazia de muniţii, potrivit Moscovei, în oricare dintre variante crucişătorul Moskva este o mare pierdere simbolică pentru armata rusă.

Nava era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete.

Cu un echipaj de până la 680 de membri, care conform Rusiei au fost evacuaţi înaintea scufundării, crucişătorul Moskva ”asigura acoperirea aeriană a altor nave în timpul operaţiunilor, mai ales a celor de bombardare a coastei şi a manevrelor de desant”, explică Serghei Braticiuk, purtător de cuvânt al administraţiei militare ucrainene din Odesa.

Problemele operaţionale generate de pierderea crucişătorului sunt pentru armata rusă importante, dar totuşi gestionabile, estimează surse militare occidentale consultate de AFP.

Această navă asigura protecţia integrală pe o rază de 150 de kilometri în jurul poziţiei sale şi va fi dificil de înlocuit, întrucât după invazia rusă Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră.

Dar ”restul flotei (ruse) de la Marea Neagră rămâne o forţă puternică”, mai ales fregatele moderne precum Amiral Grigorovici echipate cu sisteme antiaeriene mai moderne decât Moskva, deşi au o rază de acţiune mai redusă, şi cu rachete de atac terestru Kalibr, remarcă Nick Brown, expert la institutul privat britanic de informaţii Janes. ”Flota rusă (de la Marea Neagră) nu a fost scoasă din luptă”, temperează acesta.

”Pierderea navei în sine nu va obliga Moscova să se replieze din punct de vedere tehnic, întrucât implicarea marinei ruse în război era destul de limitată”, explică şi Maia Otaraşvili, de la Institutul pentru studii de politică externă (FPRI) din Washington.

Dar dacă crucişătorul Moskva a fost într-adevăr lovit de rachete Neptun, probabil în combinaţie cu folosirea unor drone pentru ghidare sau ca momeală, aşa cum susţin forţele ucrainene, problema care se pune este cea legată de performanţa echipamentelor celor două părţi beligerante, iar aceasta ar fi un element semnificativ dacă Rusia şi-ar angaja mai substanţial forţele navale în conflict.

”Dispune oare Ucraina de capacităţi de apărare navală pe care Rusia nu le-a evaluat?”, se întreabă Maia Otaraşvili, amintind că preşedintele Volodimir Zelenski a cerut insistent Occidentului să-i ofere rachete şi mijloace pentru apărarea coastei Ucrainei. ”De ce fel de rachete anti-navă nou obţinute dispune Ucraina? Ce pagube ar putea produce acestea marinei ruse?” – sunt alte întrebări evocate de aceeaşi interlocutoare.

Crucişătorul Moskva, dat în exploatare la începutul anilor ’80 şi care s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria, era de asemenea ”o navă de comandament, pe ea se afla probabil statul major care comanda grupul naval din zonă”, notează la rândul său amiralul în rezervă Pascal Ausseur, director al Fundaţiei mediteraneene pentru studii strategice (FMES). În acest caz va fi nevoie de desemnare unei alte nave care să asigure activităţile de coordonare.

Marea Neagră ”este o mare mică, dar toată lumea are acces la rachete anti-navă. Detectarea şi identificarea sunt foarte simple”, iar dispariţia crucişătorului Moskva ”arată o adevărată vulnerabilitate” a marinei ruse, crede ofiţerul menţionat.

Ucraina: O fabrică de rachete Neptun, lovită într-un atac rus (AFP)

O uzină din regiunea Kiev, care fabrică rachetele Neptun pe care armata ucraineană a anunţat că le-a folosit pentru a lovi crucişătorul rus Moskva, a fost vizată în cursul nopţii de joi spre vineri de un atac rus, au constatat jurnalişti ai AFP de la faţa locului, scrie Agerpres.

Un atelier al uzinei şi o clădire administrativă adiacentă, situate în localitatea Vîşneve, la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de capitala Ucrainei, au fost grav avariate. Aproximativ 50 de vehicule aflate în parcare au suferit avarii.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a anunţat anterior că Rusia a distrus un atelier de rachete sol-aer al acestei uzine numite Vizar, folosind o rachetă de croazieră Kalibr.

”În jurul orei 01:30 dimineaţa, paznicul m-a sunat să raporteze lovituri” aeriene, a declarat Andrii Sizov, care conduce un atelier de prelucrare a lemnului situat la aproximativ 100 de metri de fabrică. ”Au fost cinci. Angajatul meu era în birou, a fost aruncat la pământ de explozie”, a spus el.

Guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marcenko, a declarat în noaptea de miercuri spre joi că armata ucraineană a folosit rachete Neptun pentru a lovi Moskva.

Uzina Vizar este una dintre fabricile ucrainene care produce aceste rachete, potrivit UkrOboronProm, compania de stat care supraveghează fabricile de arme din Ucraina.

Moscova nu a confirmat până acum naufragiul, afirmând pur şi simplu că la bordul navei lansatoare de rachete cu o lungime de 186 de metri a izbucnit un incendiu, ceea ce a provocat explozia muniţiei. Apoi, crucişătorul s-a scufundat în cursul unei încercării de a-l remorca până la cel mai apropiat port, notează AFP.

Rusia avertizează SUA să înceteze înarmarea Ucrainei

Rusia a transmis Statelor Unite o notă diplomatică în care susţine că vor exista ”consecinţe imprevizibile” dacă Washingtonul continuă să transfere arme către Ucraina, avertisment dezvăluit după ce preşedintele american Joe Biden a aprobat un nou ajutor militar prin care extinde tipurile de arme oferite armatei ucrainene, relatează vineri publicaţia Washington Post, care afirmă că a consultat respectiva notă, scrie Agerpres.

”Îndemnăm Statele Unite şi aliaţii lor să înceteze militarizarea iresponsabilă a Ucrainei, care determină consecinţe imprevizibile pentru securitatea regională şi internaţională”, se arată în documentul transmis de Moscova către Departamentul de Stat al SUA prin intermediul ambasadei Rusiei la Washington.

Rusia acuză astfel Statele Unite şi aliaţii acestora că prin livrările de arme către Ucraina ”alimentează conflictul” şi încalcă ”principii riguroase” care guvernează transferul de arme în zonele de conflict.

Rusia protestează de asemenea faţă de faptul că Washingtonul exercită presiuni asupra altor state să transfere către Ucraina arme de producţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, cum este cazul rachetelor antiaeriene S-300 oferite recent de Slovacia.

Moscova a avertizat anterior că va considera drept ţinte legitime transporturile de arme oferite Ucrainei. Totuşi, până în prezent Rusia nu a lansat atacuri directe asupra acestor transporturi, organizate de altfel în mare secret, atacând în schimb depozite unde armata ucraineană stochează arme şi muniţii.

Pe de altă parte, un atac al Rusiei asupra acestor transporturi în ţările vecine Ucrainei membre ale NATO sau asupra bazelor din aceste ţări unde sunt descărcate respectivele echipamente înainte de a fi transportate pe cale terestră în Ucraina ar putea declanşa activarea articolului 5 din tratatul Alianţei.

Nota transmisă de Rusia este datată cu ziua de marţi, înainte ca miercuri preşedintele Joe Biden să anunţe un nou ajutor militar american destinat armatei ucrainene şi care cuprinde ”noi capabilităţi adaptate asaltului de anvergură pe care aşteptăm ca Rusia să-l lanseze în estul Ucrainei”.

Noul ajutor militar, în valoare de circa 800 de milioane de dolari, ridică la 3,2 miliarde de dolari asistenţa militară oferită de SUA armatei ucrainene pentru a face faţă invaziei ruse. Dacă ajutoarele anterioare s-au axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, de data aceasta noul ajutor include, în plus faţă de acesta, şi armament greu, precum blindate şi obuziere.

Pe lista cu acest nou ajutor militar se regăsesc 11 elicoptere Mi-17, 300 de drone Switchblade, 18 obuziere de calibrul 155 mm, 200 de transportoare blindate M113, 10 radare anti-artilerie, 500 de rachete anti-tanc Javelin şi 30.000 de seturi individuale de veste antiglonţ, căşti de protecţie şi milioane de unităţi de muniţii.

Statele Unite au oferit până în prezent Ucrainei circa 7.000 de rachete Javelin, circa o treime din stocul armatei americane, astfel că aceasta riscă să nu dispună de o cantitate adecvată de arme antitanc în cazul unui conflict, potrivit unui studiu elaborat de Centrul pentru Studii Internaţionale Strategice.

 

Polonia a primit 2,76 de milioane de refugiaţi din Ucraina începând din 24 februarie

Polonia a primit aproximativ 2,76 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie, a anunţat vineri poliţia de frontieră poloneză, informează thenews.pl citat de Agerpres.

”Începând din 24 februarie, un total de 2.757.000 de oameni au trecut din Ucraina în Polonia”, a scris poliţia pe Twitter.

Joi, în Polonia au intrat 26.800 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 24.700 în ziua precedentă. Cele două ţări au o frontieră terestră comună cu o lungime de circa 530 de kilometri.

Majoritatea acestor refugiaţi sunt cetăţeni ucraineni, dar există şi mulţi cetăţeni din alte ţări, a relatat postul public de radio polonez, care citează Ministerul de Externe de la Varşovia.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat în martie o lege privind asistenţa extinsă pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea actului normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie şi la asistenţă medicală şi socială.

În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Rusia afirmă că a ucis circa 30 de ”mercenari polonezi” în Ucraina

Rusia a afirmat vineri că a ucis circa 30 de ”mercenari polonezi” într-un atac întreprins în nord-estul Ucrainei, într-un context de puternice tensiuni între Moscova şi Varşovia, informează AFP citat de Agerpres.

„În urma loviturii, un detaşament de mercenari al unei companii militare private poloneze (…) a fost lichidat în satul Iziumske, în regiunea Harkov. Până la 30 de mercenari polonezi au fost eliminaţi”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

În acelaşi timp, Ministerul Apărării rus a anunţat că a distrus o uzină de armament de la periferia Kievului şi că loviturile asupra capitalei ucrainene se vor intensifica, „pentru a răspunde atacurilor întreprinse de Ucraina pe teritoriul rus”.

Aceste declaraţii par să anunţe o nouă schimbare de abordare a Rusiei, care, după ce a eşuat să-i învingă pe apărătorii Kievului, a anunţat la sfârşitul lui martie că se va concentra pe estul Ucrainei, retrăgându-şi forţele care întreprindeau asaltul împotriva capitalei ucrainene.

„Numărul şi amploarea loviturilor de rachete asupra unor obiective din Kiev va creşte, ca replică la toate atacurile de tip terorist şi la actele de sabotaj întreprinse pe teritoriul rus de regimul naţionalist de la Kiev”, a declarat ministerul rus, anunţând distrugerea unui atelier de producţie de rachete sol-aer în uzina Vizar.

Joi, guvernatorii celor două regiuni ruse de lângă frontiera cu Ucraina au acuzat forţele ucrainene că au bombardat două sate de pe teritoriul rus, Klimovo şi Spodariuşino, rănind şapte persoane.

La Klimovo, atacul a fost întreprins de două elicoptere ucrainene, au afirmat autorităţile ruse, acuzaţii dezminţite de Kiev şi care nu au putut fi verificate dintr-o sursă independentă.

Distrugerea navei amiral Moskva, o lovitură dură pentru Rusia (EFE)

Scufundarea crucişătorului ”Moskva”, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, reprezintă o lovitură dură pentru Moscova, care pune pierderea sa pe seama unui incendiu accidental care a provocat explozia muniţiei aflate la bord, în timp ce Ucraina afirmă că a lovit vasul cu două rachete de croazieră, transmite vineri EFE citat de Agerpres.

Potrivit versiunii Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, „Moskva” s-a scufundat joi noaptea în timpul unei furtuni puternice pe când era remorcată în port, fără echipaj la bord, care fusese în prealabil evacuat pe alte nave ale flotei ruse din Marea Neagră.

La rândul său, conducerea militară ucraineană dă asigurări că avariile suferite de „Moskva” au fost provocate miercuri de impactul a două rachete de croazieră Neptun, de fabricaţie ucraineană, scrie Agerpres.

Oricare ar fi adevărul, scufundarea navei „Moskva”, un crucişător purtător de rachete, a privat Rusia de nava sa cu cea mai mare capacitate de foc pe care o avea desfăşurată în Marea Neagră şi reprezintă cea mai importantă pierdere materială de la începerea invaziei din Ucraina, în condiţiile în care valoarea vasului era estimată la 750 de milioane de dolari.

Armamentul aflat la bord includea 16 rachete antinavă Vulkan şi 64 de rachete antiaeriene S-300F amplasate pe opt lansatoare, plus artilerie, obuze şi grenade antisubmarin. Crucişătorul „Moskva” era dotat şi cu un elicopter antisubmarin Ka-27.

Cu o lungime de 186,5 metri, o lăţime maximă de 20,8 metri şi un deplasament de 11.490 de tone, vasul, care dezvolta o viteză maximă de 30 noduri, a fost lansat la apă în 1979 şi, patru ani mai târziu, a intrat în serviciul armatei sovietice cu numele de „Slava” („Gloria”).

În 1989, preşedintele sovietic de la acea vreme, Mihail Gorbaciov, a călătorit chiar la bordul acestei nave în Malta, pentru a se întâlni cu omologul său american George Bush senior.

În 1996, a fost rebotezat „Moskva”, iar în istoricul său figurează misiuni de sprijin în războiul ruso-georgian din 2008 şi în cadrul contingentului militar rus desfăşurat în Siria.

Crucişătorul a participat la capturarea Insulei Şerpilor din Marea Neagră, la 24 februarie, ziua în care Rusia a lansat ceea ce autorităţile de la Moscova numesc „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

„Odihneşte-te în pace, vas măreţ”, a scris pe contul său de Telegram guvernatorul portului Sevastopol din Crimeea, Mihail Razvojaiev, unde îşi avea baza nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. De altfel, până ce „Moskva” să se scufunde, intenţia autorităţilor ruse era să remorcheze crucişătorul avariat până în acest port, din peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde urma să fie reparat.

Razvojaiev a adăugat că „cel mai important” lucru este că echipajul a fost evacuat. „Pentru Sevastopol, crucişătorul era un adevărat simbol. Şi evident că astăzi cu toţii simţim durere”, a menţionat Razvojaiev.

Rusia afirmă că a ucis circa 30 de ”mercenari polonezi” în Ucraina

Rusia a afirmat vineri că a ucis circa 30 de ”mercenari polonezi” într-un atac întreprins în nord-estul Ucrainei, într-un context de puternice tensiuni între Moscova şi Varşovia, informează AFP citat de Agerpres.

„În urma loviturii, un detaşament de mercenari al unei companii militare private poloneze (…) a fost lichidat în satul Iziumske, în regiunea Harkov. Până la 30 de mercenari polonezi au fost eliminaţi”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

În acelaşi timp, Ministerul Apărării rus a anunţat că a distrus o uzină de armament de la periferia Kievului şi că loviturile asupra capitalei ucrainene se vor intensifica, „pentru a răspunde atacurilor întreprinse de Ucraina pe teritoriul rus”.

Aceste declaraţii par să anunţe o nouă schimbare de abordare a Rusiei, care, după ce a eşuat să-i învingă pe apărătorii Kievului, a anunţat la sfârşitul lui martie că se va concentra pe estul Ucrainei, retrăgându-şi forţele care întreprindeau asaltul împotriva capitalei ucrainene.

„Numărul şi amploarea loviturilor de rachete asupra unor obiective din Kiev va creşte, ca replică la toate atacurile de tip terorist şi la actele de sabotaj întreprinse pe teritoriul rus de regimul naţionalist de la Kiev”, a declarat ministerul rus, anunţând distrugerea unui atelier de producţie de rachete sol-aer în uzina Vizar.

Joi, guvernatorii celor două regiuni ruse de lângă frontiera cu Ucraina au acuzat forţele ucrainene că au bombardat două sate de pe teritoriul rus, Klimovo şi Spodariuşino, rănind şapte persoane.

La Klimovo, atacul a fost întreprins de două elicoptere ucrainene, au afirmat autorităţile ruse, acuzaţii dezminţite de Kiev şi care nu au putut fi verificate dintr-o sursă independentă.

Ucraina – Un nou schimb de prizonieri ruşi şi ucraineni a avut loc în regiunea Herson

Un nou schimb de prizonieri de război ruşi şi ucraineni a avut loc joi în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, parţial controlată de forţele militare ruse, a anunţat vineri armata ucraineană, informează AFP citat de Agerpres.

„După negocieri tensionate, am reuşit să încheiem acorduri asupra unui schimb de prizonieri în regiunea satului Posad-Pokrovske, unde patru prizonieri ai armatei ruse au fost schimbaţi contra a cinci prizonieri de-ai noştri”, a anunţat Comandamentul Sud al armatei ucrainene pe pagina sa de Facebook.

Capitala regională Herson, ca şi mai multe alte localităţi din această regiune de coastă, se află sub controlul armatei ruse de la începutul lui martie.

Mai multe schimburi de militari şi de civili au avut deja loc între ucraineni şi ruşi de la începutul invaziei, pe 24 februarie, fără a fi sistematic confirmate de cele două părţi.

Joi, Kievul a anunţat că 30 de ucraineni au fost eliberaţi în cadrul unui nou schimb de prizonieri, fără a preciza numărul de soldaţi ruşi eliberaţi în schimb.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus săptămâna aceasta ca prizonieri ucraineni deţinuţi în Rusia să fie eliberaţi în schimbul deputatului şi omului de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Autorităţile ucrainene au anunţat marţi arestarea lui Viktor Medvedciuk, 67 de ani, deputat şi om de afaceri ucrainean prorus, care fugise din arestul de la domiciliu după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina.

Ucraina: Trupele ruse se concentrează pe oraşele din regiunea Lugansk

Forţele ruse îşi concentrează în prezent atacurile în estul Ucrainei, în încercarea de a captura oraşele Popasna şi Rubijne din regiunea Lugansk, potrivit unei evaluări a situaţiei, făcută vineri de armata ucraineană, informează dpa citat de Agerpres.

Însă trupele ruse nu au reuşit să cucerească aceste oraşe, potrivit unui raport al Statului Major al armatei ucrainene.

Kievul se aşteaptă la o ofensivă rusă la scară largă în estul Ucrainei în următoarele zile.

Forţele ucrainene au respins atacuri în opt locuri în regiunile Lugansk şi Doneţk, au distrus câteva tancuri ruse şi un sistem de artilerie în timpul zilei trecute, potrivit raportului.

Ucraina are staţionate un număr mare trupe acolo pentru a contracara regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Însă şi Moscova şi-a întărit trupele în zonă în ultimele câteva zile. Unele dintre trupele ruse care înainte de aceasta erau desfăşurate lângă oraşul Cernigău din nordul Ucrainei staţionează acum în jurul Sieverodoneţk, un oraş important lângă Rubijne, se menţionează în buletinul armatei ucrainene.

Dacă informaţia se confirmă, aceasta va fi prima unitate care a fost retrasă din nord-estul Ucrainei şi redesfăşurată în estul acestei ţări, potrivit Institutului pentru Studiului Războiului (ISW) cu sediul în SUA.

„Aceste unităţi vor fi probabil destructurate, iar forţele ruse se vor confrunta cu probleme în a integra unităţi din câteva districte militare distincte într-o forţă de luptă închegată”, subliniază ISW într-un comunicat.

Ucraina: Circa 2.550 de civili au fost evacuaţi joi din zonele cu lupte intense

Circa 2.550 de civili au reuşit să plece joi din zonele unde au loc lupte intense în Ucraina, a anunţat în seara aceleiaşi zile vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, informează vineri dpa citat de Agerpres.

Aproximativ 2.300 de persoane au sosit în oraşul Zaporojie din sudul Ucrainei, printre care 290 de locuitori din Mariupol, a spus ea.

Alte 220 de persoane au fost aduse în siguranţă din regiunea Lugansk din estul ţării.

Ucraina a anunţat joi reluarea evacuărilor de civili via nouă coridoare umanitare, în special dinspre oraşul asediat Mariupol, port strategic la Marea Azov situat în sud-estul ţării, după ce autorităţile de la Kiev afirmaseră miercuri dimineaţă că nu vor deschide niciun coridor umanitar în acea zi, acuzând Rusia de ”încălcarea normelor dreptului internaţional”.

Kievul şi Moscova s-au acuzat constant de nerespectarea condiţiilor necesare evacuării civililor.

O ofensivă rusă şi lupte grele sunt aşteptate în Lugansk şi în regiunea vecină Doneţk în următoarele zile.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială” pentru demilitarizarea şi „denazificarea” ţării vecine.

Rusia îşi retrage spre sud navele din Marea Neagră după scufundarea crucişătorului Moskva

Crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, avariat în timpul ofensivei împotriva Ucrainei, s-a scufundat, a anunţat joi seară Ministerul rus al Apărării, notează AFP citat de Agerpres. Pentagonul a anunţat că Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului.

„În cursul operaţiunii de remorcare a crucişătorul Moskva spre portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza deteriorării carenei suferite într-un incendiu de la detonarea de muniţie. În condiţii de mare agitată, nava s-a scufundat”, a spus ministerul, citat de agenţia de stat TASS.

Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită miercuri seară de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene, potrivit relatărilor de la Kiev, scrie Agerpres.

Dar, deşi Ministerul rus al Apărării a confirmat joi că nava a fost avariată şi că echipajul a fost evacuat, instituţia a transmis doar că a avut loc un incendiu la bord, fără să menţioneze motivele.

Crucişătorul Moskva, ce are o lungime de peste 180 de metri, a fost lansat în 1979 şi şi-a început misiunile în 1983. Nava a fost utilizată pentru a lansa rachete asupra teritoriului ucrainean.

Potrivit relatărilor din presa ucraineană, nava a fost implicată în cucerirea Insulei Şerpilor, în urmă cu câteva săptămâni.

Rusia şi-a mutat spre sud navele din Marea Negră, după incidentul „Crucişătoru Moskva”

Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucişătorul ‘Moskva’, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon, citat de EFE.

Într-o discuţie cu presa, responsabilul american a specificat că Washingtonul nu cunoaşte încă ce anume a provocat „pagubele semnificative” navei ruseşti, scrie Agerpres.

Ucraina susţine că un tir cu rachetă lansat de forţele sale a distrus crucişătorul de rachete al Flotei ruse din Marea Neagră, în timp ce Rusia invocă un incendiu la bordul „Moskva” care a dus la detonarea unor muniţii.

CIA: Putin ar putea folosi arme nucleare tactice sau de mică putere din cauza eşecurilor militare. În acest caz, NATO ar putea interveni militar în Ucraina

Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP citat de Agerpres.

„Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere”, a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta.

Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, „dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre”, a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech.

„Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil”, a continuat el.

Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa „escaladare-dezescaladare” care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii.

Această ipoteză include ca „NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele”, a subliniat şeful CIA.

Reamintind că a fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, William Burns nu a avut cuvinte destul de dure pentru un Vladimir Putin „revanşard”, „încăpăţânat”, care de-a lungul anilor s-a scufundat într-un „mix exploziv de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă”.

„În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere ascendentă”, a adăugat el.

 

Ucraina: 503 civili ucişi în regiunea Harkov de la începutul invaziei ruse

Peste 500 de civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi în regiunea Harkov, în estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, a afirmat joi guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, citat de AFP.

„De la începutul invaziei ruse, 503 civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi”, a declarat într-un videoclip postat pe canalul său Telegram guvernatorul acestei regiuni, a cărei capitală, Harkov, a fost puternic bombardată de armata rusă, scrie Agerpres.

În ultimele 24 de ore, regiunea a suferit 34 de lovituri care au făcut un mort şi opt răniţi, a precizat Oleg Sinegobov pe Telegram.

Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Localitatea a fost ţinta unor lupte violente timp de câteva zile la începutul invaziei ruse din 24 februarie, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene, reaminteşte AFP.

Zelenski acuză într-un interviu acordat BBC Germania şi Ungaria că plătesc cu bani pătaţi de sânge petrolul rusesc

Liderii de la Kiev sunt tot mai frustraţi din cauza Berlinului, care a susţinut unele dintre sancţiunile impuse Rusiei, dar care se opune unor măsuri mai dure vizând petrolul.

”Unii dintre prietenii şi partenerii noştri înţeleg că acum sunt alte vremuri, că nu mai este vorba despre afaceri şi bani”, a declarat Zelenski BBC în sala sa de criză, la Kiev.

Zelenski acuză Germania şi Ungaria că plătesc cu bani pătaţi de sânge petrolul rusesc, într-un interviu acordat BBC 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză, într-un interviu acordat BBC, statele membre ale Uniunii Europene (UE) care continuă să cumpere petrol rusesc că-şi ”câştigă banii din sângele poporului”, şi dă exemplul Germaniei şi Ungariei, pe care le acuză că blochează un embargo UE al achizţiilor energetice din Rusia, din care acesta urmează să câştige în acest an până la 250 de miliarde de lire sterline (326 de miliarde de dolari), relatează BBC News citat de News.ro.

Liderii de la Kiev sunt tot mai frustraţi din cauza Berlinului, care a susţinut unele dintre sancţiunile impuse Rusiei, dar care se opune unor măsuri mai dure vizând petrolul.

”Unii dintre prietenii şi partenerii noştri înţeleg că acum sunt alte vremuri, că nu mai este vorba despre afaceri şi bani”, a declarat Zelenski BBC în sala sa de criză, la Kiev, scrie News.ro.

”Este o problemă de supravieţuire”, subliniază el.

Şeful statului urainean îndeamnă, de asemenea, la livrări suplimentare de armament Ucrainei, subliniind că Kievul nu primeşte livrări de armament suficient de rapid pentru a face faţă asaltului Rusiei.

”Statele Unite, regatul Unit, unele ţăări europene încearcă să ajute şi ajută”, declară el. ”Cu toate acestea avem nevoie (de armament) mai devreme, mai devreme şi mai repede. Cuvântul cheie este acum”, subliniază el. Citeşte tot articolul pe News.ro.

Crucişătorul rusesc Moskva s-a scufundat. Rusia şi-a mutat spre sud navele din Marea Neagră

 

Te-ar mai putea interesa și
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte de retragere
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte ...
Unităţi ale forţelor armate ucrainene au încheiat operaţiunea de curăţare a Insulei Şerpilor de echipamente şi armament lăsate în urmă de trupele ruse după retragerea lor în Crimeea, a......
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta ...
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
Pentagonul a anunţat vineri că trimite un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari, ...
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Producătorul de autobuze Otokar a depus contestație în cadrul licitației pentru achiziția a 100 de autobuze electrice ...