RECENSĂMÂNT – primele rezultate definitive: Peste 1,5 milioane de români au plecat din ţară

Câţi români trăiesc la oraş şi câţi la sat – Structura pe medii de rezidenţă urban/rural

În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Structura populaţiei stabile pe stări civile

Aproape jumătate din populaţia stabilă  sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.

Populaţia stabilă a României cu vârste de peste 18 ani – 16.269.839 de persoane

Un număr de 16.269.839 de persoane din populaţia stabilă a României au 18 ani şi peste, această cifră nefiind însă şi cea a populaţiei cu drept de vot, care nu a fost dată joi, la anunţarea rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011.

Populaţia stabilă evaluată în cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011 cuprinde persoanele care au reşedinţă pe teritoriul ţării pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetăţenie.

Aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani, la o sută de persoane cu vârstă de muncă

Aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vârstă de muncă (15-64 de ani), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011, în timp ce în 2002 erau 21 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă.

În 1992, la o sută de persoane cu vârstă de muncă reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 de ani şi peste, în 2002 – aproape 21 de persoane, în timp ce în 2011 raportul a ajuns la 24 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă, arată datele furnizate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Totodată, numărul de persoane vârstnice care revin la o sută de persoane tinere (sub 15 ani) a crescut de la aproximativ 48 în 1992, la aproape 80 în 2002, pentru a ajunge la aproape 102 în 2011.

„Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii 20 de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare”, a precizat INS.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727.500, potrivit rezultatelor Recensământului.

Preşedintele INS, Tudorel Andrei, a precizat că cifra de 727.500 reprezintă aproximativ 30 la sută din cea reală a persoanelor aflate în afara ţării pentru cel puţin un an care corespunde datelor Eurostat, potrivit cărora 2,2 milioane de români locuiesc în străinătate.