Recesiune în România – Creşterea economică pe tot anul 2025 a fost la jumătate faţă de media UE

Comparativ cu 2024, Produsul Intern Brut a crescut în toate ţările membre UE în 2025, însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Irlanda (12,3%), Malta (4%) şi Cipru (3,8%). În schimb, cele mai mai mici creşteri au fost înregistrate în Germania şi Finlanda (ambele cu un avans de 0,2%), Ungaria (0,4%), Italia (0,5%), Austria, Luxemburg şi Estonia (toate cu un avans de 0,6%) şi România (0,7%).

În cazul României, datele provizorii publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, scrie Agerpres.

Economia României a scăzut, în termeni reali, în al patrulea trimestru din 2024, cu 1,9% faţă de trimestrul al treilea din 2024, conform datelor INS comunicate azi, vineri 6 martie 2026. PIB a scăzut în T3 din 2025 cu 0,2% în termeni reali – faţă de trimestrul precedent, conform datelor INS. Datele confirmă că România este în recesiune tehnică, după două contracţii consecutive ale PIB, în termeni reali, față de perioadele imediat anterioare. Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB real (trimestru la trimestru, ajustat sezonier).

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 492,444 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de trimestrul III 2025 şi în scădere cu 1,5% faţă de trimestrul IV 2024.

Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 568,578 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2024.

Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1.910 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de anul 2024.

La creşterea PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; agricultura (+0,2%), cu o pondere de 3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 6,6%.

Contribuţii negative la modificarea PIB au avut activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,0%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,3%.

La modificarea PIB nu au contribuit industria, intermedierile financiare şi asigurările, tranzacţiile imobiliare, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială precum şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,1%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 1%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,6% contribuind cu +0,4% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum a crescut cu 4,1% contribuind cu +1,0% la creşterea PIB.

Un impact negativ asupra creşterii PIB a fost înregistrat de consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 3,2% contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; exportul net (-0,6%), consecinţă a creşterii mai pronunţate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+4,8%) corelată cu dinamica mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+3,9%). Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice nu a înregistrat o contribuţie la creşterea PIB.