Recesiune sau nu? După creșterea economică de 2,1% în T3, băncile au început să vadă diferit evoluția României: de la revizuiri de prognoze la stagnări sau reduceri ușoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Economia României a înregistrat o revenire peste așteptările pieței în trimestrul al treilea din 2026, cu o creștere a PIB de 2,1% față de trimestrul precedent, însă rezultatul nu este suficient pentru a elimina perspectiva unei recesiuni ușoare pe ansamblul anului. Investițiile, în special cele realizate cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar fi principalul motor al acestui reviriment, în timp ce consumul privat a continuat să fie un factor de slăbiciune.

Datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, deși economia a recuperat teren în trimestrul al treilea, în primele nouă luni din 2026 PIB-ul a fost cu 0,3% mai mic decât în perioada similară a anului trecut, pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, contracția a fost de 1%.

Creșterea trimestrială de 2,1% a depășit considerabil estimările pieței, care mizau pe un avans de numai 0,5%. Mai mult, economia a revenit pe teritoriu pozitiv și în comparația anuală, cu o creștere de 0,1% față de trimestrul al treilea din 2025, după o contracție de 0,2% în trimestrul precedent. Rezultatul a fost cu atât mai surprinzător cu cât estimările Bloomberg indicau o scădere anuală de 1,2%.

Revirimentul economic nu schimbă însă radical perspectivele pentru întregul an, iar estimările analiștilor diferă în ceea ce privește amploarea contracției sau posibilitatea ca România să evite recesiunea. ING Bank consideră că prognoza sa inițială de scădere economică de 0,5% pare acum prea pesimistă, dar așteaptă publicarea structurii PIB înainte de a modifica estimarea. BCR Erste Bank a făcut deja o revizuire în sus, de la -0,7% la -0,1%, în timp ce Adrian Codirlașu, președintele CFA România, își menține anticipația unei recesiuni ușoare.

Adrian Codirlașu: investițiile prin PNRR au susținut revenirea economiei

Președintele CFA România consideră că evoluția pozitivă din trimestrul al treilea este încurajatoare, dar nu suficientă pentru a schimba perspectiva privind întregul an. Acesta estimează că România va înregistra o contracție economică ușoară în 2026 și pune revenirea din ultimele luni în principal pe seama investițiilor finanțate prin PNRR.

„Cred că datele pentru T3 sunt pe partea pozitivă, în sensul că am văzut un anumit reviriment al economiei. (…) Pe primele nouă luni ale anului vedem o scădere ușoară, minus 0,3%. Eu îmi mențin opinia pe care am avut-o de ceva timp, că vom avea anul acesta o recesiune ușoară, undeva va fi cu un ușor minus”, a declarat Adrian Codirlașu, la conferința „România Financiară 2027: Viziune, Inovare, Acțiune”, organizată de Grupul de presă MediaUno.

Acesta a arătat că România a atras doar aproximativ jumătate din fondurile prevăzute inițial prin PNRR, iar impactul investițiilor ar fi putut fi mult mai mare dacă programul ar fi fost implementat integral.

Codirlașu a atras atenția și asupra posibilității ca datele PIB să fie revizuite. El a menționat evoluția sectorului energetic, în condițiile în care oprirea Centralei de la Cernavodă a redus producția de energie electrică, iar importurile mai mari au afectat balanța comercială a energiei.

ING: prognoza de scădere economică de 0,5% pare prea pesimistă, dar banca așteaptă datele detaliate

Economiștii ING Bank consideră că rezultatul din trimestrul al treilea schimbă perspectiva asupra economiei, iar prognoza lor actuală, care indică o contracție de 0,5% în 2026, pare acum excesiv de pesimistă. Stagnarea sau chiar o creștere marginală a economiei au devenit scenarii plauzibile.

Banca nu modifică însă deocamdată estimarea pentru întregul an, urmând să aștepte publicarea structurii PIB, programată pentru 7 decembrie, precum și eventualele revizuiri ale datelor.

În analiza ING, investițiile ar fi avut probabil o contribuție decisivă la avansul economic din trimestrul al treilea, reflectând impulsul final dat de implementarea PNRR. În același timp, consumul privat ar fi avut o contribuție negativă mai redusă. Economiștii ING iau în calcul și o posibilă contribuție pozitivă a variației stocurilor, după mai multe trimestre în care aceasta a influențat negativ creșterea economică.

Pe partea de producție, un sezon agricol favorabil și rezultatele solide din construcții ar fi putut susține economia. ING avertizează însă că riscurile unei evoluții sub așteptări în trimestrele următoare persistă, în special dacă absorbția fondurilor rămase din PNRR va dezamăgi.

Pentru 2027, banca își menține prognoza de creștere economică de 2,2%, care începuse recent să pară oarecum optimistă, dar care este privită acum cu mai multă încredere. O eventuală indexare a salariilor din sectorul public și a pensiilor începând din 2027 ar putea oferi un nou impuls consumului privat.

BCR Erste Bank a revizuit prognoza de la -0,7% la -0,1%

Spre deosebire de ING, economiștii BCR Erste Bank au modificat deja prognoza pentru 2026, reducând estimarea de contracție economică de la 0,7% la numai 0,1%. Revizuirea vine după ce estimările preliminare pentru trimestrul al treilea au depășit atât așteptările băncii, cât și pe cele ale pieței.

BCR consideră că sursa avansului surprinzător de puternic nu este încă pe deplin clară. Indicatorii disponibili înainte de publicarea datelor PIB arătau unele îmbunătățiri în trimestrul al treilea, dar nu anticipau o creștere de 2,1% față de trimestrul precedent.

O posibilă explicație este intensificarea investițiilor, în condițiile în care Guvernul a încercat să maximizeze absorbția fondurilor din PNRR. Datele privind construcțiile disponibile până în august indicau o accelerare a activității, dar nu una excepțională. BCR ia în calcul posibilitatea ca septembrie să fi adus o creștere puternică, dar și contribuția altor categorii de investiții.

În schimb, datele privind vânzările cu amănuntul indicau doar o revenire modestă a consumului, iar comerțul exterior sugera o contribuție ușor negativă a exportului net la creșterea anuală decât în trimestrul precedent. Și variația stocurilor ar fi putut avea un impact semnificativ, însă contribuția acesteia este dificil de evaluat în lipsa datelor detaliate.

Pentru 2027, BCR anticipează o revenire a economiei către ritmul său potențial de creștere, estimat la 2,2%. Consumul ar urma să se redreseze, în timp ce investițiile ar putea continua să contribuie pozitiv la evoluția PIB. Un element important este efectul de reportare din 2026 în 2027, estimat de economiștii băncii la 1,6 puncte procentuale.

La sfârșitul lunii octombrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimase o contracție economică de 0,4% pentru 2026, după ce în prognoza anterioară anticipase o creștere de 0,1%.

Creșterea economică ar putea influența și politica monetară a BNR

ING consideră că rezultatul mai bun din trimestrul al treilea ar putea aduce o oarecare relaxare și în ceea ce privește perspectivele politicii monetare. Reducerea deficitului de cerere agregată face mai ușor de suportat pentru economie un scenariu în care BNR menține dobânzile la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Economiștii ING își mențin estimarea privind reduceri cumulate de 0,5 puncte procentuale ale dobânzii de politică monetară în 2027, primele ajustări fiind posibile începând cu ședința din luna mai.

Riscurile pentru această prognoză rămân echilibrate, evoluțiile interne ușor favorabile, atât în privința inflației, cât și a situației fiscale, fiind contrabalansate de un context extern mai puțin favorabil, inclusiv de dinamica dobânzilor internaționale și de prețurile energiei.