Un nou record negativ. După nivelul record de sâmbătă, prețul spot al energiei electrice atinge un nou maxim negativ orar azi. Centrala de la Cernavodă este principalul producător al țării în orele cu preț negativ

Din record în record negativ. Și pentru energia electrică tranzacționată sâmbătă în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) cu livrare duminică asistăm la prețuri negative. Astfel, prețul orar al PZU cu livrare duminică este negativ în opt intervale orare ale zilei, în perioada cu radiație solară maximă, așa cum ne-am obișnuit deja în ultimele week-end-uri.

În intervalul orar 15.00, prețul orar coboară până la nivelul de – 283 de lei/MWh, deci minus 57 de euro. Este cel mai mare preț negativ orar înregistrat vreodată pe PZU din România, potrivit datelor noastre. Precedentul record a fost marcat vineri pentru energia cu livrare sâmbătă, când prețul orar a coborât, tot în intervalul orar 15.00, până la până la nivelul de – 273 de lei/MWh, deci minus 55 de euro.

În intervalul cu prețul negativ de -283 lei/MWh al zilei de duminică va intra energie electrică în rețeaua românească prin mecanismul de cuplare al piețelor spot, la o putere de circa 1.000 MW, iar cea mai mare  parte din ea va trece de la noi în rețeaua bulgară, spre care avem un export fizic prin PZU cuplat la o putere de 886 MW. Situația va fi cumva similară situației de sâmbătă, când, în intervalul orar 15.00, intră masiv energie electrică în rețeaua românească din Ungaria, la o putere de aproape 1.900 MW, iar o parte din ea trece de la noi în rețeaua bulgară, spre care avem un export fizic prin PZU cuplat la o putere de 1.600 MW.

Sâmbătă la ora 15.00, în ciuda consumului mic, puțin peste 4.000 MW instantaneu, România importă  așadar energie pentru că, pe fondul prețurilor negative, cine a putut să reducă puterea livrată a făcut-o pentru a nu ajunge în situația de a vinde în PZU cantități mari.

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost la ora respectivă principala sursă internă de generare de energie electrică mergând la puterea obișnuită, de aproape 1.400 MW (probabil plătind ea pentru a i se prelua o parte din energie întrucât reactoarele nu prea pot fi oprite), urmată de hidrocentrale și de parcurile fotovoltaice, dar și acestea din urmă și-au redus producția. Termocentralele clasice, atât cele pe cărbune cât și cele pe gaze, aproape că nu mai contează, la puteri livrate de circa 300 MW.