Republica Moldova: Criză politică în Găgăuzia

 Criza politică de la Comrat (capitala autonomiei) s-a transferat vineri şi în parlamentul de la Chişinău, unde subiectul a provocat dezbateri între coaliţia majoritară şi comunişti, aceştia din urmă blocând tribuna legislativului.

Cu voturile a 25 din cei 35 de deputaţi, legislativul de la Comrat a demis vineri executivul găgăuz condus de Formuzal, iar ulterior, după lungi dezbateri care au durat până seara târziu, 19 deputaţi au votat şi pentru demiterea başcanului, în funcţia de guvernator interimar fiind numită Irina Zelenskaia, responsabilă pe probleme de justiţie în comitetul executiv.

Portalul gagauzinfo.md de la Comrat scrie, însă, că Formuzal, dar şi susţinătorii săi din Adunarea Populară, nu recunosc legalitatea demiterii, menţionând că pentru o astfel de decizie ar fi necesare două treimi din voturi, adică 24. Pe de altă parte, Ivan Burgudji, unul din autorii iniţiativei de demitere a lui Formuzal, susţine că pentru demiterea başcanului sunt suficiente 18 voturi, adică majoritatea simplă a deputaţilor.

Câţiva deputaţi au încercat după vot să-l scoată pe Formuzal din birou, dar au fost împiedicaţi de ofiţerii de poliţie. Formuzal nu exclude ca situaţia în regiune să se destabilizeze şi mai mult, după cum scrie portalul noi.md

Tot vineri, Adunarea Populară de la Comrat a votat o decizie privind organizarea, la 2 februarie 2014, a unui referendum consultativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Situaţia din Găgăuzia a provocat vineri discuţii aprinse şi în parlamentul de la Chişinău, unde opoziţia comunistă a cerut ca aceasta să fie dezbătută în plen. După ce majoritatea parlamentară a respins această propunere, comuniştii au blocat tribuna centrală a parlamentului şi au bruiat desfăşurarea şedinţei utilizând amplificatoare de sunet.

În cele din urmă, coaliţia de guvernare a cedat, astfel că reprezentanţii fracţiunilor parlamentare au făcut ulterior declaraţii în legătură cu situaţia din Găgăuzia.

Comuniştii au acuzat actuala guvernare, în special Partidul Democrat al şefului legislativului Igor Corman, că ar destabiliza situaţia din regiune. Critici la adresa Partidului Democrat au adus şi colegi ai acestuia din Coaliţia Pro-Europeană, în contextul în care deputaţii democraţi, care deţin majoritatea în Adunarea Populară, au iniţiat procedura de demitere a lui Formuzal.

Pe de altă parte, Igor Corman a declarat că, de fapt, comuniştii sunt cei care incită spiritele în autonomia găgăuză pentru a destabiliza situaţia politică a Republicii Moldova înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de asociere şi pe cel de liber schimb cu UE.

Autorităţile de la Chişinău consideră ilegală decizia autorităţilor găgăuze în legătură cu desfăşurarea unui referendum privind politica externă a Republicii Moldova. Premierul Iurie Leancă a declarat la începutul lunii octombrie, atunci când aceasta iniţiativă a fost înregistrată, că autonomia găgăuză nu are competenţe de politică externă. ‘Competenţa de politică externă este competenţa exclusivă a Chişinăului’, sublinia la acea dată Iurie Leancă.

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 155.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). Găgăuzia are propriul guvern (comitetul executiv) şi parlament (adunarea populară) şi este condusă de başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale – în primul rând rusa, găgăuza şi, mai puţin, româna.

Mai multe cercuri influente din regiune încearcă permanent să obţină o autonomie mai mare faţă de guvernul de la Chişinău sau chiar independenţa. Majoritatea covârşitoare a populaţiei din regiune se pronunţă şi pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi chiar pentru aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, ceea ce vine în contradicţie cu politica externă a Chişinăului, care îşi doreşte aderarea la UE. De asemenea, conducerea autonomiei, dar şi populaţia din regiune, se opun vehement studierii limbii române şi a istoriei românilor în şcoli, autorităţile găgăuze adoptând recent şi o decizie privind redenumirea obiectelor de studiu limba română în ‘limba moldovenească’ şi Istoria Românilor în ‘Istoria Moldovei’.

Aceste acţiuni s-au înteţit în ultimele luni, iar analiştii de la Chişinău susţin că ele sunt alimentate de Moscova care încearcă astfel să împiedice apropierea Republicii Moldova de UE. În ultimul timp, şi relaţiile dintre Chişinău şi autorităţile separatiste de la Tiraspol, controlate de Rusia, s-au înrăutăţit, fiind înregistrate mai multe incidente în Zona de Securitate de pe Nistru. De asemenea, oficiali ruşi au făcut mai multe declaraţii prin care au atenţionat Chişinăul că apropierea de UE va putea avea consecinţe negative asupra reglementării conflictului transnistrean. Rusia a interzis şi importul de vinuri moldoveneşti. În acelaşi timp, la Chişinău, Partidul Comuniştilor, principala forţă de opoziţie, cere demiterea guvernului şi organizarea de alegeri anticipate, pronunţându-se pentru aderarea ţării la Uniunea vamală. Comuniştii au anunţat şi o amplă acţiune de protest la 23 noiembrie, cu doar câteva zile înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.