Robor nu se opreşte din creştere. A ajuns la 1,14%, record al ultimilor doi ani

Indicele Robor la 3 luni, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români, a ajuns astăzi la 1,14%, nivel care a depăşit previziunile analiştilor pentru sfârşitul anului. Semnalele sunt în continuare de creştere, iar viteza de creştere surprinde: într-o săptămână a crescut cu peste 11 puncte de bază.

După cum explică Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, „este vorba despre faptul că BNR a lăsat clar să se vadă că apară nivelul de 4,6 lei pentru un euro şi atunci investitorii strâng leii din piaţă, volumul de lichidităţi scade pe interbancar şi atunci, normal, cresc dobânzile….Însă execuţia bugetară arată un deficit relativ mic…0,77% la sfârşitul verii. Ceea ce înseamnă că, la final de an vom asista la o nouă invazie de lei în piaţă din cauza cheltuielilor bugetare pe final de an”. În plus, dobânzile din piaţă înglobează deja aşteptările privind creşterea dobânzii la facilitatea de depozit a băncilor comerciale la BNR, în şedinţa din 3 octombrie.

Analiştii financiari, în special cei ai ING Bank, se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 3 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. „În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile ING Bank merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.

În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor, în condiţiile unor credite preponderent în lei, va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.