1EUR = 4.7249 RON | Bucureşti 30 º

News

România e foarte aproape să piardă din banii europeni pentru agricultură. Ce jocuri se fac în noua Politică Agricolă Comună a Europei

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) ce va oferi cadrul în care fermierii vor putea accesa bani europeni generează dispute între statele membre care au interese diferite pe acest subiect. România ar putera pierde bani, în cel mai pesimist scenarizu. Contribuţiile statelor membre la bugetul general ar putea şi ele creşte în contextul în care Brexit lasă fermierii europeni cu o "gaură" estimată la 3-10 miliarde de euro.  

01 feb, 2018 | ECONOMICA.net

Europa negociază în această perioada soarta fermierilor ei, în condiţiile în care, în perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente startegice pentru următorul PAC-2020. Este vorba despre cadrul financiar multianualal UE (CFM), care, după spusele comisarului pentru Agricultură Phil Hogan, ar trebui să fie finalizat în luna mai şi despre cadrul de bază pentru implementarea PAC, ce ar trebui să fie lansat în luna iunie.

Deja, în data de 25 şi 29 ianuarie, au avut loc la Budapesta şi respectiv Bruxelles, două întâlniri importante între reprezentanţii statelor membre care şi-au susţinut poziţiile pe această temă în condiţiile în care misiunea Comisiei este şi mai dificilă decât anteriorul PAC 2014-2018, ca urmare a Brexit. Cu bani mai puţini, Comisia va trebui să satisfacă nevoia unanim exprimată a statelor membre- aceea de a asigura sume suficiente  pentru finanţarea PAC.

"Prima preocupare a tuturor statelor membre este de a se asigura finanţe suficiente pentru susţinerea PAC. Este un obiectiv cu care toată lumea a fost de acord. (...). PAC este un instrument important la nivel comunitar şi ar trebui să se asigure necesarul pentru implementarea sa cel puţin la un nivel echivalent cu cel anterior, iar România este de acord cu acest lucru", a declarat pentru ECONOMICA.NET, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii care a reprezentat România la ambele întruniri.

Cât despre dificultatea acestei misiuni, oficialul român susţine că mai-marii Comisiei nu doresc încă să vorbească despre acest aspect, cifrele fiind încă incerte. "Mesajului domnului Hogan a fost de a nu se pronunţa asupra cifrelor întrucât aşteaptă cadru financiar multianual care va fi lansat în luna mai, deşi a înţeles dorinţa statelor de a adânci subiectul", mai spune Potor.

Ce date există despre gaura generată de Brexit

Totuşi, structurile Comisie Europene au făcut nişte calcule care sunt publice. Mai exact, într-un studiu realizat de Departamentul pentru Politici Structurale şi de Coeziune din cadrul Parlamentului European despre care ECONOMICA.NET a scris AICI, se vorbeşte despre faptul că Brexit-ul va genera "o gaură" financiară în fondurile dedicate finanţării politicii agricole comune estimată între 3 şi 10 miliarde de euro anual. Cele mai afectate state vor fi cele sărace, beneficiare nete ai acestor bani, dar şi cele mai bogate, contribuitoare nete la CAP. Printre primele dintre acestea, alături de Polonia, Grecia şi Spania, se află şi România, care primeşte mult mai mulţi bani decât plăteşte.

"Reducerea fondurilor pentru PAC cu 3 miliarde de euro va avea efecte mixte. Cei mai mari perdanţi în termeni nominali vor fi cei mai mari contribuitori precum Germania şi Olanda, dar şi cei mai mari beneficiari precum Spania şi Polonia. Reducerea cheltuielilor cu PAC cu 10 miliarde de euro va favoriza, de asemenea, contribuții nete mari. Pierderile beneficiarilor sunt semnificative nu numai în termeni absoluți, ci și în comparație cu cheltuielile guvernamentale în țări relativ sărace precum Bulgaria, Lituania și România", se specifică în documentul citat.

Ce se poate face cu mai ai puţini bani? România cere subvenţii mai mari

Având în vedere bugetul substanţial redus din cauza ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, una dintre variantele propuse la nivel european a fost ca toate statele membre să îşi majoreze contribuţiile. "Poziţia exprimată de România a fost că suntem în favoarea creşterii procentului de contribuţie a statelor membre", mai spune Potor, potrivit căruia România insistă însă asupra necesităţii ca fermierii români să încaseze plăţi directe la un nivel similar cu ceilalţi fermieri europeni.

"Un al doilea subiect important pentru noi se referă la convergenţa externă a plăţilor directe, în sensul că ne dorim ca fermierii români să aibă acelaşi nivel de sprijin prin plăţi directe ca statele membre. Este un obiectiv pe care l-am transmis ca atare şi avem sprijinul unor state din estul şi centrul Europei, dar ne-am confruntat şi cu opoziţia altora precum Slovenia sau Olanda. Cred însă că avem mai mulţi susţinători ai convergenţei  decât oponenţi", a mai declarat secretarul de stat.

Subvenţii din bugetul naţional. Varianta nefastă poentru fermierii români

În medie, în momentul de faţă ceilalţi fermieri europeni încasează plăţi directe în valoare de 260 de euro, în timp ce în România acestea ajung la 180-190 de euro pe hectar, ceea ce înseamnă că, teoretic, scopul României ar trebui să fie creşterea subvenţiilor directe cu aproximativ 70 de euro pe hectar. Cum s-ar putea face acest lucru? Mai-marii agriculturii europene vorbesc despre mai multe variante de lucru, din care una este extrem de toxică pentru agricultura românească. 

Astfel, una dintre variante ar fi "degresivitatea sprijinului financiar"- adică de la o anumită suprafaţă în sus valoarea plăţii să scadă pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare. Acest principiu funcţionează şi în momentul de faţă pentru proprietarii de păduri, spre exemplu.

O altă variantă despre care s-a discutat se referă la redistributivitate- ceea ce înseamnă plafonarea subvențiilor pe suprafață plătite fermierilor mari și creșterea sumelor din subvenții pentru fermierii mici. Conform actualului PAC, pentru a sprijini fermele de dimensiuni mai mici sau medii, cu 30 de hectare sau mai puțin, România a optat pentru aplicarea unei prime plăţi suplimentară pentru primele 5 hectare, la care se adaugă o plată suplimentară pentru următoarele 5,01-30 de hectare. Cu toate acestea, România a ales să nu aplice reducerea cu 5 % a cuantumului plăților directe pe care fermierii le primesc peste 150.000 euro, astfel cum se întâmplă, în general, în alte țări.

Variantele nefastă pentru români ar fi însă stabilirea ca o parte dintre aceste plăţi directe sa fie asigurate din bugetul naţional, variantă pe care România a respins-o, la fel cum s-a opus şi plafonării plăţilor directe, o altă variantă expusă în cadrul celor două întruniri. "România respinge plafonarea plăţilor, dar este deschisă propunerii prin care se pune accent pe plăţile redistributive. Astfel, un procent din fondul total ar putera fi pus deoparte pentru fermierii mici sau pentru cei cu anumite constrângeri, cum ar fi cele de mediu, de exemplu. Am auzit că multe state se opun plafonării, cum ar fi Cehia, spre exemplu.", este de părere Alexandru Potor.

Libertate în modul de implementare sau naţionalizarea finanţării?

Dincolo de bugete şi modul în care vor fi distribuiţi banii, PAC 2020 va aduce schimbări şi în modul în care acesta se va implementa. Din nou, dorinţa generală a statelor membre este ca noua varianta să fie mult simplificată faţă de cea  antarioara, în special prin unificarea unor scheme care în momentul de faţă sunt finanţate atât prin Pilonul I (plăţi directe) cât şi prin Pilonul II (dezvoltare rurală) al PAC (de exemplu măsurile de mediu, climă, înverzire etc).

Varianta cea mai interesantă la care se lucrează se referă însă la acordarea unei mai mari libertatăţi statelor membre în implementarea măsurilor. Astfel, există varianta în care fiecare stat membru să-şi elaboreze şi să pună în aplicare propriul Plan Național Strategic. "Una dintre propunerile comisarului a fost ca principiul subsidiarităţii să crească, iar statele membre să adopte planuri naţionale strategice.

Altfel spus, se doreşte ca partea de implementare să coboare la nivelul statului membru, numai că acestea şi-au manifestat îngrijorarea că această abordare ar putea duce la întârzieri", mai explică Potor, potrivit căruia Comisarul European Hogan a oferit două posibile soluţii-realizarea unui task force (un grup de experţi) la nivelul Comisiei, care să ofere suport statelor membre pentru realizarea Planului Naţional Strategic sau, în cazul în care vor exista întârzieri, să apară perioade de tranziţie. "Noi, din România, am spus că analizăm propunerea, dar nu suntem de acord dacă aceasta deschide, de fapt, calea unei renaţionalizări a PAC (adică subvenţiile să fie plătite din bugetul naţional-n.red). Comisarul Hogan ne-a asigurat însă că nu acesta este obiectivul acestei măsuri, ci acela de a face PAC adaptată nevoilor locale", a mai explicat Potor.

"Ca o concluzie, am fost tranşanţi în ceea ce priveşte plafonatea plăţilor directe- nu ne dorim această plafonare, ne dorim convergenţă. În ceea ce priveşte planul strategic naţional, suntem deschişi dar rezervaţi, condiţia crucială fiind aceea de a nu reprezenta o formă de renaţionalizare a PAC", conchide secretarul de stat.  

Bugetul PAC pentru perioada 2014 - 2020 este de 408,31 miliarde euro, din care 308,73 miliarde euro sunt destinate plăților directe și măsurilor de piață, iar 99,58 miliarde de euro sunt destinate dezvoltării rurale. Alocarea plăților directe în România pentru perioada 2014-2020 se ridică la 11,6 miliarde de euro.

 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO