România importă forţă de muncă din ţările asiatice pentru HoReCa, industrie, agricultură

Statele de provenienţă a angajaţilor sunt Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia şi Thailanda.

‘Pentru angajarea lucrătorilor străini, angajatorii români trebuie să parcurgă mai multe etape: obţinerea avizului de angajare, a unei vize de lungă şedere şi a dreptului de locuire pe teritoriul României, eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă sau în scop de detaşare şi obţinerea avizului de angajare. Acesta din urmă este eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, iar compania care îl solicită trebuie să îndeplinească anumite condiţii, printre care să nu aibă obligaţii către bugetul de stat pe ultimul trimestru anterior depunerii cererii sau să nu se fi epuizat contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă’, precizează sursa citată.

Pachetul de beneficii pentru un angajat străin poate include biletul de avion spre România, cazare comună, iar în unele cazuri transport asigurat de la locul de cazare la locul de muncă şi bilet de avion spre ţara de origine la o anumită perioadă de timp. De asemenea, lucrătorii străini pot beneficia si de masă asigurată şi bucătar specific regiunii din care provin. Pentru a facilita acomodarea acestora, angajatorii pot asigura grupului un reprezentant care vorbeşte o limbă de circulaţie internaţională.

Pe de altă parte, printre cele mai importante dezavantaje pentru angajarea unor lucrători străini se numără costurile ridicate asociate procedurii de angajare internaţională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor. De asemenea, pe lista dezavantajelor se mai află diferenţele culturale şi de limbă vorbită, integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură, un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului şi volatilitatea forţei de muncă adusă.

Ţările în care trăiesc şi lucrează angajaţi străini se transformă treptat în centre multiculturale, cosmopolite, cu o serie largă de abilităţi nou-formate, care pot contribui la progresul societăţii prin inovaţie şi creativitate.