1EUR = 4.7669 RON | Bucureşti 19 º

News

România a pierdut anul trecut încă 29.000 de locuitori. Îmbătrânirea a accelerat

România avea, la începutul acestui an, 22,194 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 29.000 comparativ cu începutul anului 2017, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro.

26 apr, 2018 | News.ro

La 1 ianuarie 2017, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,223 milioane, în scădere de la 22,242 milioane la începutul lui 2016, scrie News.ro.

La 1 ianuarie 2018, populaţia urbană (56,4%) şi cea de sex feminin (51,2%) erau majoritare, potrivit INS.

La 1 ianuarie 2018, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,508 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2017.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 11,358 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Totodată, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2017 remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017, potrivit datelor INS.

”La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,8%, iar la feminin de 8,3%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%)”, se arată în comunicat.

România are a doua cea mai ridicată rată a mortalităţii din UE. Bulgaria este pe primul loc, Ungaria pe a treia poziţie

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate de Eurostat.

La polul opus, ţările cu cea mai scăzută rată a mortalităţii au fost, în 2015, Franţa (895 de decese la 100.000 de locuitori), Spania (873 de decese), Italia (901 de decese) şi Suedia (927 de decese).

La nivel general, în anul 2015 un număr de 5,217 milioane de persoane au decedat în Uniunea Europeană, cu aproximativ 272.000 mai mult decât în 2014. Aproximativ două milioane sau 38% din numărul total de decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta între 70 şi 85 de ani iar aproape un sfert 24% din numărul total de decese s-a înregistrat în cazul persoanelor cu vârsta de sub 70 de ani.

Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană au fost: infarctul, accidentul vascular cerebral şi cancerul. Puţin peste 1,9 milioane de persoane (37% din numărul total) au decedat din cauza unor afecţiuni ale sistemului circulator (în principal accidente vasculare cerebrale şi infarcturi) iar 1,3 milioane de persoane (26% din numărul total) au decedat din cauza cancerului. Afecţiunile sistemului circulator au fost principala cauză a deceselor în toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii unde cancerul a fost principala cauză a deceselor.

România a pierdut peste 69.000 de persoane la începutul anului 2017, din cauza declinului demografic

Populaţia României a scăzut cu 69.279 de persoane din cauza declinului demografic, cu 27,5% mai mult decât în anul anterior, în special ca urmare a scăderii natalităţii, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro.

Prin comparaţie, în 2016, sporul natural negativ a fost de 54.316 de persoane, scrie News.ro.

În 2017, s-au născut 191.496 copii, cu 5,8% mai puţini decât în 2016. Totodată, numărul deceselor a fost anul trecut de 260.775, cu 1,3% mai multe decât în anul anterior.

În decembrie 2017, s‐a înregistrat naşterea a 15.127 copii, cu 192 mai puţini decât în luna noiembrie 2017 şi cu 839 mai puţini decât în decembrie 2016.

Totodată, s-au înregistrat 23.146 decese, cu 1.431 mai multe decât în luna noiembrie 2017, dar cu 1.456 mai mic faţă de luna decembrie 2016.

Mortalitatea infantilă din România a scăzut în decembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, fiind înregistrate 105 de decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 13 mai puţine decât în urmă cu un an. Comparativ cu noiembrie 2017, numărul copiilor de sub un an decedaţi este mai mare cu 12.

În întregul an 2017, în România au murit 1.361 de copii cu vârsta de sub un an, în scădere faţă de 2016, când au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, şi faţă de 2015, când au murit 1.503.

În luna decembrie 2017, la oficiile de stare civilă s‐au înregistrat 6.589 căsătorii, cu 1.023 mai puţine decât în luna noiembrie 2017, dar cu 1.406 mai multe decât în aceeaşi lună din anul precedent.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive a fost de 2.751 în decembrie 2017, cu 304 mai multe decât în luna noiembrie 2017, şi cu 400 mai multe decât în decembrie 2016.

 

România de 11 milioane de oameni - Populaţia rezidentă a ţării s-ar putea reduce cu până la 8,8 milioane persoane, până în 2060

Populaţia rezidentă a României se va reduce, până în 2060, cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane şi 8,8 milioane persoane, iar populaţia feminină va continua să fie predominată, conform unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS).

INS a luat în calcul la estimarea populaţiei cinci variante: constantă, pesimistă, medie, intermediară şi optimistă.

Varianta constantă reprezintă o 'variantă reper', cu rolul de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2015 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă, în anul 2060, la 11 milioane de locuitori.

În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 milioane locuitori.

Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori, conform INS.

În varianta intermediară, populaţia rezidentă este estimată, în anul 2060, la 15,4 milioane locuitori.

'În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,8 milioane persoane (varianta constantă). Populaţia feminină ar continua să fie predominantă. Ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală în anul 2060 ar fi aproape egală în ambele variante de proiectare (51,5% în varianta optimistă şi 52% în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2015 (51,2%)', se menţionează în studiu.

În profil teritorial, în varianta medie, populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua, cu excepţia judeţului Ilfov, care va înregistra o creştere a populaţiei, în anul 2060, cu aproximativ 216.700 persoane (cu 49,5%).

Tot în 2060, municipiul Bucureşti ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,38 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 728.700 persoane). De asemenea, Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 97.800 persoane şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.

Dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2015, populaţia rezidentă a regiunii Sud-Vest Oltenia ar urma să se reducă la jumătate în anul 2060. La polul opus va fi regiunea Bucureşti-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai 10,8%, datorată creşterii populaţiei judeţului Ilfov. Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între 22,4% în regiunea Nord-Est şi 44,5% în regiunea Sud-Muntenia.

Pe sexe, în varianta medie de proiectare, populaţia masculină s-ar reduce, în anul 2060, cu 31,4% faţă de anul 2015, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere cu 29,6%. Judeţele Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timiş vor înregistra cele mai mici diminuări ale populaţiei feminine (sub 10%), iar judeţul Iaşi va înregistra singura diminuare sub 10% a populaţiei masculine (de 6,1%).

Judeţele cu cele mai mari diminuări, atât pentru populaţia feminină, cât şi cea masculină, vor fi Teleorman (-60% pentru populaţia feminină şi -62,6% pentru populaţia masculină) şi Olt (-56,7% pentru populaţia feminină şi -60,2% pentru cea masculină).

Pe de altă parte, în anul 2060, în judeţele Giurgiu, Iaşi, Sălaj, Tulcea şi Vaslui ponderea populaţiei feminine va fi sub 50% din totalul populaţiei rezidente. Judeţele Dolj, Gorj şi municipiul Bucureşti vor înregistra cea mai mare pondere a populaţiei feminine (de peste 53%).

Conform raportului 'World Population Prospects: The 2017 Revision1', din acest an, întocmit de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, populaţia estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,8 miliarde persoane, iar în anul 2100 populaţia prognozată va ajunge la 11,2 miliarde locuitori.

Populaţia lumii va creşte anual în medie cu aproximativ 43,8 milioane locuitori. Jumătate din creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni din nouă ţări: India, Nigeria, Republica Democratică Congo, Pakistan, Etiopia, Tanzania, SUA, Uganda şi Indonezia. Până în 2050, şapte ţări africane vor face parte din topul primelor 20 de ţări cu cei mai mulţi locuitori.

După anul 2024, populaţia Indiei va depăşi numeric populaţia Chinei, devenind astfel cel mai populat stat din lume. Astfel, în anul 2050, populaţia Indiei va ajunge la 1,66 miliarde locuitori, în timp ce populaţia Chinei va atinge 1,36 miliarde locuitori.


România, între primele zece ţări din Europa de Est a căror populaţie va scădea cel mai mult până în 2050 - ONU

România se numără între primele zece ţări din Europa de Est a căror populaţie va scădea cel mai mult până în anul 2050, în timp ce populaţia la nivel global va creşte până la aproximativ 10 miliarde de oameni, în parte datorită dublării numărului de locuitori ai Africii, potrivit unor prospecţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Creşterea populaţiei la nivel global se va datora creşterii considerabile a numărului de locuitori în cinci dintre cele şase continente locuite ale Pământului.

Potrivit ONU, cele 10 ţări ale căror populaţii scad cu cea mai mare rapiditate se află în Europa de Est. Japonia, probabil ţara cu cele mai multe provocări demografice analizate, se află pe cel de-al 11-lea loc în clasament.

Multe dintre aceste ţări se confruntă cu dificultăţi economice, populaţii care îmbătrânesc, lipsa forţei de muncă specializate şi, în unele cazuri, politici de imigrare restrictive, scrie axios.com.

Potrivit ONU, în perioada 2017 – 2050, populaţia României va scădea cu 17%.

Bulgaria conduce clasamentul acestor ţări din Europa de Est, cu o populaţie care va scădea cu 23% până în 2050. Topul este completat de Letonia, cu o scădere de 22%, Republica Moldova, cu 19%, Ucraina, cu 18% şi Croaţia, cu 17%.

Clasamentul este continuat de Lituania, cu 17%, apoi de România, cu acelaşi procent, Serbia, cu 15%, Polonia şi Ungaria, fiecare cu acelaşi procent.

Apoi, potrivit ONU, între ţările din Europa de Est dar şi din alte regiuni ale lumii ale căror populaţie se va diminua considerabil până în 2050 se numără: Japonia, cu 15%, Georgia, cu 13%, Portugalia, Bosnia şi Herţegovina şi Estonia – fiecare cu acelaşi procent. Populaţia Libanului va scădea cu 11%, la fel ca cea a Greciei, populaţia Coreei de Sud se va diminua cu 10%, iar cele ale Albaniei şi Belarusului, cu câte 9%.

În Bulgaria, care se află pe primul loc în clasament, populaţia va scădea cu 1,7 milioane de locuitori până în 2050 – echivalentul întregii populaţii a capitalei şi a zonei metropolitane din jurul acesteia.

Între principalele cauze ale acestei scăderi considerabile a populaţiei în primele 10 ţări din clasament se numără ratele scăzute ale natalităţii. Acestea sunt situate între 1,3 şi 1,6, potrivit CIA Factbook. Prin comparaţie, în SUA, rata natalităţii este de 1,9.

O altă cauză este emigrarea. Milioane de oameni au părăsit Estul Europei pentru ţări din vestul continentului european în care nivelul de trai este mai ridicat. Un milion de bulgari trăiesc în afara graniţelor ţărilor în care s-au născut, potrivit The Economist, iar dintre aceştia, 700.000 s-au stabilit în alte ţări europene.

O cauză conexă este rata scăzută a imigrării. Rata natalităţii din Germania este aproape aceeaşi ca cea din Bulgaria, dar în timp ce rata migrării cetăţenilor bulgari este negativă, Germania primeşte mai mulţi migranţi decât pierde. Drept rezultat, populaţia Germaniei scade într-un ritm mult mai lent.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO