România are acum o „cupolă” antigrindină şi de aducere a ploii care îi protejează flancul estic. Calculul beneficiilor. VIDEO

Din 2004 şi până în prezent, 17 baterii de rachete antigrindină au fost instalate în trei centre regionale, Iaşi Craiova şi Prahova. Acestea au ca scop eliminarea grindinei şi creşterea cantităţii de preciptaţii în zonele pe care le protejează. Urmează inaugurarea unor noi centre zonale, pentru ca, în orizontul de timp 2022 - 2024, un sfert din terenul agricol al ţării să fie protejat de grindină.
Economica.net - lun, 19 oct. 2015, 07:01

Lansezi racheta cu o încărcătură de iodură de argint către nori şi  grindina se transformă în chiciură sau ploaie, iar livezile, viile, legumele , chiar şi autovehiculele, sunt salvate. Pentru România, un miracol, care acum este perfect posibil, pentru lumea civilizată, ceva uzual încă de jumătate de secol. Sistemul antigrindină şi de creştere a a precipitaţiilor este ceva nou pentru România, care a implementat programul pilot abia în 2004, în Prahova. De atunci, alte două centre regionale au fost inaugurate, ultimul acum două săptămâni, în Vrancea. Toate trei protejează de grindină şi, după caz, contribuie la creşterea precipitaţiilor pe 280.000 de hectare de zonă pomicolă şi viticolă. Potrivit Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, aprobat prin HG 256/2010, alte trei centre vor fi funcţionale până în 2024: Timiş, Mureş şi Craiova. În tot acest timp, va fi suplimentat şi sistemul existent deja în Prahova, Iaşi şi Vrancea, pentru ca, la sfârştiul intervalului, circa 2 milioane de hectare de teren agricol din România, un sfert din totalul disponibil, să fie protejate de grindină şi secetă. „Chiar mai devreme de 2024, noi sperăm în 2020”, spune Gheorghe Căunei Florescu, preşedintele Autorităţii Naţionale Pentru Prevenirea Grindinei şi Creşterea Precipitaţiilor, din Ministerul Agriculturii, cel care a implementat în România acest sistem.

Acesta explică succint în ce constă „magia” rachetelor contra grindinei şi secetei. „Grindina se formează în norii de tip cumulus, cu dezvoltare pe verticală. Noi colaborăm în sistem integrat cu Institutul de Metereologie, care ne transmite când există o mare probabilitate să se formeze grindină, şi cu Autoritatea Aeronautică, pentru a nu lansa rachete când trece un avion pe deasupra. Primim informarea de grindină, avem la dispoziţie doar 15 minute pentru a acţiona. De obicei, o facem în 5 minute. Norul cumulus se dezvoltă între 2.000 şi 8.000 de metri. Picăturile de apă îngheaţă sub 0 grade şi, între – 6 şi – 8 grade, se formează grindina. Poate ajunge de mărimea unui ou de gâscă, noi o numim grindină maturată, şi, sub greutatea proprie, cade pe pâmând făcând ravagii. Iodura din argint din rachetle noastre este eliberată, din timp, ca să nu apuce grindina maturată să se formeze, pe la 4.000, chiar peste 4.000 de metri,  şi reacţionează cu apa din nori formând aerosoli, un fel de abur. Acesta creează condensare şi transformă micile cristale de gheaţă în chiciură sau ploaie, care cade apoi pe pământ”, spune Căunei.

Rachetele antigrindină se folosesc din aprilie până în octombrie. Pentru a acţiona cu precădere pentru aducerea ploii şi creşterea precipitaţiilor, se foloseşte aceeaşi încărcătură, care este însă împrăştiată dintr-un avion utilitar. Această metodă se numeşte condensare prematură şi are ca rezultat aducerea ploii li asigurarea rezervei strategice de apă pentru sezonul secetos. Ploaia nu se poate crea în lipsa norilor. Dacă cerul este senin tot timpul, acea regiune este condamnată la secetă.

O rachetă antigrindină cântăreşte 8,5 kilograme şi este produsă local, în fabricile Romarm. Ea costă circa 1.000 de euro pe bucată . La o salvă, se pot trage şi şase rachete. Efectul economic al sistemului antigrindină, spune, Căunei, este de 1: 14, adică la fiecare euro cheltuit, se salvează culturi agricole în valoare de 14 euro. Costul de asigurare contra grindinei a terenului agricol este de 10-12 euro pe hectar.

„Un cost mai mult decât decent, având în vedere că o grindină puternică poate distruge toată cultura din acel an şi, încă doi-trei ani, nu mai poţi obţine rod acolo, pentru că aceste este ciclul de dezvoltare, mai ales în domeniul pomicol”, mai spune Căunei.

În prezent, România dispune de cele trei centre antigrindină amintite. Prahova are opt puncte de lansare care protejează 140.000 de hectare, Iaşiul are cinci puncte, care protejează 90.000 de hectare iar Vrancea are patru puncte, care protejează 50.000 de hectare. Toate aceste17 baterii de rachete, la un loc, acoperă întrega estul ţării, din Moldova şi până în Bărăgan. În următorii patru ani, „cupola” antigrindină şi creştere a precipitaţiilor sub formă de ploaie va acoperi toată România agricolă.

În lume, sistemul antigrindină este prezent de 65 de ani. Cele mai multe dintre ţările dezvoltate se pot lăuda cu astfel de „cupole” ce le protejează teritoriul. Noi avem o istorie de doar 10 an i în domeniu. Spre comparaţie, Republica Moldova este dotată şi foloseşte această tehnologie, cu resurse ruseşti, de 50 de ani.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
CNSU discută noi restricţii pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Ce măsuri sunt luate în calcul
CNSU discută noi restricţii pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Ce măsuri sunt luate în calcul
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a reunit vineri în şedinţă în vederea adoptării de noi restricţii ...
Raport Covid-19: 15.410 de cazuri noi din peste 66.000 de teste, 357 de decese şi 1.848 de pacienţi la ATI
Raport Covid-19: 15.410 de cazuri noi din peste 66.000 de teste, 357 de decese şi 1.848 de pacienţi la ATI
Un număr de 15.410 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...
Cîţu: Luni seara – marţi venim în Parlament cu lista Guvernului. PNL va negocia şi cu USR
Cîţu: Luni seara – marţi venim în Parlament cu lista Guvernului. PNL va negocia şi cu USR
 Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, vineri, după întâlnirea cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, că au început ...