România are drumuri mai proaste decât Burundi, Zimbabwe, Liberia, Tanzania sau El Salvador – Forumul Economic Mondial

Drumurile din România sunt mai proaste decât cele din Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Bosnia-Herţegovina, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela, potrivit raportului.

Calitatea infrastructurii se numără printre principalii piloni ai competitivităţii economice, potrivit studiului. Astfel, scorul prost al României la infrastructura rutieră trage puternic în jos poziţia ţării la general.

România a alocat cei mai mulţi bani din regiune, ca procent din veniturile bugetare, pentru investiţiile publice, dar are cele mai proaste drumuri, potrivit unei analize din 2016 a Consiliului Fiscal. Totodată, România are cea mai proastă rată de absorbţie a fondurilor structurale UE pentru infrastructură.

România a căzut şase poziţii în topul global al competitivităţii economice compilat de Forumul Economic Mondial, până pe locul 68, fiind devansată de ţări ca Georgia, Columbia, Botswana şi Rwanda.

Competitivitatea economiei româneşti este cotată printre cele mai slabe state din UE, cu mult sub cea a Bulgariei. Ţara vecină, cu care împărţim ultimul loc în UE la indicatori precum nivelul de trai, este pe locul 49 în topul competitivităţii.

Raportul analizează toţi factorii, politicile şi calitatea instituţiilor care influenţează nivelul de productivitate al unei economii şi, implicit, potenţialul de prosperitate al ţării. Indicatorii măsuraţi sunt grupaţi pe 12 piloni: instituţii, infrastructură, situaţia macroeconomică, sănătate şi educaţie primară, educaţie universitară şi training, eficienţa pieţei de bunuri, eficienţa pieţei muncii, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, pregătirea tehnologică, mărimea pieţei, gradul de sofisticare a mediului de afaceri şi inovaţia.

Ca şi până acum, cele mai bine cotate ţări din punct de vedere al competitivităţii economice sunt Elveţia, Statele Unite, Singapore, Olanda, Germania, Hong Kong, Suedia, Marea Britanie, Japonia şi ţările nordice.

La 10 ani după criza financiară mondială, băncile şi sectorul financiar în ansamblu rămân vulnerabile. Indicatorii relevanţi nu au revenit la nivelurile pre-criză şi s-au dezvoltat noi surse de vulnerabilitate, precum creşterea datoriei private în statele emergente şi expansiunea pieţelor de capital nereglementate, se arată în concluziile raportului.

În acelaşi timp, guvernele au mai puţin spaţiu de manevră decât acum 10 ani pentru a face faţă unei noi crize. Un sector financiar solid este necesar pentru a preveni cele mai severe şi de durată efecte ale recesiunilor asupra productivităţii şi creşterii economice, dar şi pentru a susţine inovaţia, susţin experţii Forumului Economic Mondial.