România e tot mai departe de euro. Deficitele, inflația și mai ales dobânzile ne scot din orice calcule. Bugetul statului riscă să fie îngropat sub cursul valutar – Raport oficial

Adoptarea euro a fost  mereu pentru România mai mult un reper care să mențină țara pe un drum stabil decât un obiectiv în sine, iar în actuala perioadă trecerea la moneda europeană pare deja un țel abandonat. O arată chiar și discursurile oficialilor, care, atunci când vine vorba despre intrarea în Zona Euro, au tendința de a muta discuția în alte zone cu ar fi „convergența reală (salarii, PIB/cap de locuitor etc) versul convergența nominală (îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru adoptarea euro)”.  Cert este că România a ratat până acum toate obiectivele fixate pentru adoptarea euro și că, în actualele condiții economice, o asemenea mutare devine chiar imposibilă. Că situația este din ce în ce mai proastă din acest punct de vedere o spun chiar și rapoarte oficiale.

„Deviațiile de la exigențele criteriilor de la Maastricht exprimate în termeni relativi au reînceput să înregistreze majorări, pe fondul unei dinamici superioare a indicatorilor corespunzători comparativ cu evoluțiile valorilor de referință. Astfel, ameliorările consemnate în precedenta ediție a Euromonitorului au fost urmate, în prima jumătate a anului curent, de o nouă inversare de tendință, de această dată în sens ascendent. „, arată cel mai recent  Euromonitor, raport coordonat de profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. În termeni simpli, înseamnă că eram departe de euro, dar acum sunt și mai departe.

De altfel, în luna iunie  a acestui an, Comisia Europeană arată clar că România nu îndeplinește nici din punct de vedere juridic criterii privind aderarea la zona Euro. Nu suntem singura țară în această situație, singurele care „trec clasa” fiind Croația și Suedia, însă suntem pe lista corigenților. Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Pentru a putea fi acceptată în Zona Euro, orice țară membră a UE, trebuie să îndeplinească în primul rând un set de criterii nominale, stabilite prin Tratatul de la Maastricht.  Aceste criterii vizează rata inflației, stabilitatea bugetară, cursul de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung, cărora li se adaugă criteriile juridice. Concret, inflația nu trebuie să fie cu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai perormante țări din Zona Euro din acest punct de vedere. Apoi, datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB și deficitul bugetar nu trebuie să sară de 3% din PIB. Rata dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performante trei țări din acest punct de vedere, iar cursul ar trebui să nu înregistreze deviații semnificative timp de 2 ani, cât țara pretendentă va sta în mecanismul ERM II, considerat  „antecamera euro”.

În prezent, arată datele din ultimul Euromonitor, România este în afara criteriilor în ceea ce privește deficitul bugetar (6,5% în primul semestru al anului), rata dobânzii pe termen lung (5,5% față de 2,7% cât este media celor mai performante țări din acest punct de vedere) , inflația (cu mult peste media țărilor din Zona Euro) și cursul de schimb.

Datoria publică este supusă unui nou risc major de inflamare: cursul valutar îi poate da foc. Raport: România s-a îndepărtat de exigențele aderării la zona euro

Încă este îndeplinit criteriul privind datoria publică, însă tocmai acest din urmă criteriu este expus unor riscuri majore, în condițiile în care dobânzile la care se împrumută statul cresc, ca și dependența de împrumuturi în monedă străină, care poartă cu ele riscul valutar. ” Tabloul de bord evidențiază deteriorarea puternică a situației criteriului privind rata dobânzii pe termen lung și, într-o măsură mai redusă, în cazul ratei inflației. Pe acest fond, derapajul consemnat în cazul randamentelor titlurilor de stat l-a depășit pe cel înregistrat în cazul ratei inflație”, arată Euromonitorul, care continuă: „…Majorarea cheltuielilor cu dobânzile în cadrul bugetului general consolidat s-a accentuat în perioada analizată, ritmul anual de creștere al acestora apropiindu-se de 50 la sută…Senzitivitatea situației finanțelor publice la riscul de curs de schimb a reintrat pe tendință crescătoare. „. Altfel spus, deși este încă la un nivel de sub 50% din PIB, aparent departe de procentul de 60% impus de criteriile de convergență, datoria publică riscă să ia foc, pe fondul majorării substanțiale a dobânzilor , dar și a creșterii riscului valutar, în condițiile în care, notează documentul citat, ponderea împrumuturilor statului în monedă locală a scăzut semnificativ, iar ponderea creditelor în valută a ajuns la 56%, de la doar 53% la începutul acestui an. Menționăm că România s-a împrumutat atât în euro, cât și în dolari, moneda americană marcând o apreciere semnificativă în ultima perioadă.

” Pe acest fond, procesul de convergență nominală al României a înregistrat unele involuții în primul semestru al anului curent, în pofida stabilității cursului de schimb și menținerii îndatorării guvernamentale în proximitatea pragului de 50 la sută. România s-a îndepărtat de exigențele aderării la zona euro în planul ratei dobânzii pe termen lung și, într-o măsură inferioară, ratei inflației. În ambele cazuri deviațiile au ajuns la cote notabile, respectiv mai mult de două puncte procentuale. Totodată, procesul de consolidare bugetară a încetinit”, concluzionează raportul.