România este plasată în categoria de mijloc a statelor europene, în 2015, pe Harta riscului politic Marsh

România are un scor de aproximativ 63 de puncte pe scara riscului politic (de la 1 la 100) în 2015, unde un scor sub 49 de puncte înseamnă instabilitate politică, conform Hărţii riscului politic Marsh, un raport ce evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii - risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.
Economica.net - mar, 13 ian. 2015, 16:00
România este plasată în categoria de mijloc a statelor europene, în 2015, pe Harta riscului politic Marsh

În Europa, România se plasează în categoria de mijloc a statelor care au un scor între 60 şi 69 de puncte, alături de Letonia, Lituania, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Italia, Spania şi Portugalia, potrivit raportului Political Risk Map pe 2015 realizat de Marsh, companie globală în brokerajul în asigurări şi consultanţă de risc. Raportul utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch.

La riscul politic în 2015 (riscurile de greve, revolte, tulburări civile, insurecţii, lovituri de stat şi război; nu este inclus riscul de terorism), cele mai slab poziţionate state sunt Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Kosovo, care au scoruri sub 49 de puncte (instabilitate politică).

Bulgaria, Grecia şi Albania au obţinut scoruri între 50 şi 59 de puncte şi se plasează sub rezultatul României în raportul Marsh.

Cele mai mari punctaje (80-100 puncte) au fost obţinute de Suedia, Norvegia, Danemarca, Luxemburg şi Elveţia.

Creşterea tensiunilor geopolitice, violeţa politică şi mişcările separatiste, alături de căderea preţului materiilor prime, agravează riscurile politice şi reprezintă principalele obstacole pentru investiţiile străine directe, potrivit raportului Political Risk Map pe 2015 realizat de Marsh.

‘Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59,2 pentru riscul economic pe termen scurt. Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58,8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta ‘risc logistic’ – 52,4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani’, se arată într-un comunicat al Marsh remis marţi AGERPRES.

O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

‘Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.’, a afirmat Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI.

‘În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice’, a spus Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk din cadrul Marsh.

O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud.

Te-ar mai putea interesa și
Bani fiscalizaţi din manele: Florin Salam a făcut 1,4 milioane lei afaceri nete în 2025 cu firma sa de muzică, marjă de profit de 69% cu un salariat
Bani fiscalizaţi din manele: Florin Salam a făcut 1,4 milioane lei afaceri nete în 2025 cu firma sa de muzică, marjă ...
Florin Stoian, cunoscut sub numele de scenă de Florin Stoian, deţine jumătate din firma Florin Salam Music. Firma prin care primeşte bani fiscalizaţi are cifră de afaceri netă de 1,4 milioane......
Ce spune Nicuşor Dan despre decizia din dosarul Roşia Montană
Ce spune Nicuşor Dan despre decizia din dosarul Roşia Montană
Proiectul Roşia Montană a fost profund ilegal, o încercare de a distruge iremediabil mediul natural şi patrimoniul naţional, ...
Ucraina – Zelenski anunţă că SUA au ridicat problema cedării Donbas în schimbul aderării la NATO
Ucraina – Zelenski anunţă că SUA au ridicat problema cedării Donbas în schimbul aderării la NATO
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că negociatorii americani au ridicat problema unei posibile retrageri ...
Interzis în Franţa – Guvernul de la Paris a dat o nouă lege pentru pescuit
Interzis în Franţa – Guvernul de la Paris a dat o nouă lege pentru pescuit
Guvernul francez a decretat sâmbătă un moratoriu cu privire la pescuitului de anghilă galbenă, punând capăt pescuitului ...