România ia în serios eradicarea corupţiei – presă

Cu numai câţiva ani în urmă, personajele puternice şi cu relaţii din România se puteau baza pe impunitate, ceea ce a făcut ca România să îşi merite notorietatea de una dintre cele mai corupte ţări din Europa. Astăzi însă, într-o ‘furtună’ perfectă a presiunii externe din partea Uniunii Europene şi a iritării publice interne, combaterea corupţiei în României este aproape o rutină. Având drept coordonator al acestor eforturi biroul independent şi tenace al unui procuror special (Direcţia Naţională Anticorupţie – DNA), România face paşi mari în tratarea membrilor elitei politice la fel ca pe oamenii obişnuiţi.

România a fost mult timp considerată una dintre cele mai corupte ţări din Europa, plasându-se în 2014 pe ultima poziţie, alături de Bulgaria, Grecia şi Italia, în rândul celor mai corupte ţări din UE, potrivit indicelui de percepţie asupra corupţiei realizat de organizaţia Transparency International. La aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007, împreună cu Bulgaria, României – unde mita ajunge la toate nivelurile societăţii – i s-a cerut ”să-şi facă curat în propria casă”, continuă corespondentul The Christian Science Monitor.

”A început (lupta eficientă împotriva corupţiei – n.r.) întrucât a existat o combinaţie de presiune externă din partea Comisiei Europene şi de presiune internă de la populaţie”, explică Laura Ştefan, expert anticorupţie şi fost director în Ministerul Justiţiei român, care adaugă totuşi: ‘Atunci când a început, nu exista încredere în stat. Mulţi oameni erau sceptici şi a luat mult timp şi a fost nevoie de multe cazuri pentru a convinge oamenii”.

Şapte politicieni dintre cei aleşi în 2012 au fost condamnaţi sau sunt în prezent anchetaţi pentru corupţie. Rata de succes a condamnărilor în cazurile anchetate de DNA depăşeşte 90%, mai menţionează sursa citată.

‘În prezent arată urât, dar este un semn de progres şi arată dorinţă”, afirmă Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), un think-tank de la Bucureşti, referindu-se la ofensiva actuală anticorupţie din România.

Acest progres nu a fost însă lipsit de repercusiuni. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, face obiectul atacurilor în presă legate de viaţa personală, în special din partea organizaţiilor media deţinute sau legate de oameni puternici care au fost ţinta investigaţiilor DNA. Anul trecut, Kovesi a dat în judecată pentru calomnie un post de televiziune care a acuzat-o de luare de mită. Totuşi, aceste acuzaţii publice par să aibă un impact redus asupra popularităţii DNA sau a Laurei Codruţa Kovesi însăşi; în realitate, instituţia (DNA) este acum pe a patra poziţie în topul încrederii din partea populaţiei, după Biserică, Armată şi serviciile secrete.

Într-o declaraţie dată publicităţii luna trecută în ziua prezentării celui mai recent raport al Comisiei Europene privind combaterea corupţiei (raport elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – n.r.), prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a menţionat: ‘România se află pe calea corectă şi trebuie să nu se abată de la ea. Combaterea corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate”.

Motive de îngrijorare însă există în legătură cu acţiunile parlamentului, care a încercat să limiteze amploarea investigaţiilor. Deşi politicienii au sprijinit, cel puţin declarativ, ofensiva anticorupţie a DNA, au existat în parlament tentative de a proteja parlamentari de anchete şi punere sub acuzare, mai scrie The Christian Science Monitor.

‘Zona celor care erau de neatins a devenit, în timp, din ce în ce mai mică. Oamenii văd pentru prima dată că, dacă furi, mergi la închisoare, indiferent cum te numeşti. Aşa şi trebuie să fie, dar acest elan trebuie menţinut”, a mai explicat Laura Ştefan.