România îşi încarcă „bateriile” pentru iarnă: centralele electrice au producţii record

Producția de energie a României a atins valori, seara, de aproape 10.000 de MW orari, în ultimele zile ale săptămânii trecute. Joi seara a fost atins vârful – 9.841 de MW. Consumul intern a urcat și el considerabil, până la 8.500 de MW. Sunt unele dintre cele mai mari valori din acest an și se datorează pregătirilor pentru iarnă ale sistemului energetic național și ale României. Practic, temperaturile scăzute din ultimele zile și proximitatea iernii au făcut necesară aducerea la capacitate a CET-urilor și a altor termocentrale. Acest lucru s-a suprapus cu o producție în creștere a Hidroelectricii, odată ce debitele râurilor au revenit spre valorile normale din această perioadă. Interesant este că acest nivel s-a realizat în condițiile în care vântul nu prea a bătut. Dar situația se va schimba.

În week-end,  producțiile sunt oricum mai scăzute decât în cursul săptămânii, dar, chiar și așa,  sâmbătă și duminică, s-au atins producții de peste 8.000 de MW, la un consum de circa 7.000 de MW.

Prognozele pentru această săptămână arată că vor continua rafalele de vant ce au început în  acest week-end, ceea ce înseamnă că producția va crește și mai mult, poate spre 10.200-10.300 de MW, după cum spune Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național. „Vine iarna, ne pregătim pentru ea. Tocmai au pornit două grupuri suplimentare din București, încă unul la Iași, termocentralele din Oltenia merg din plin, la fel și cele pe gaze din țară. Și  Hidroelectrica uzinează mult, astea sunt explicațiile pentru această producție. Ne așteptăm să bată și vântul, zilele acestea, astfel încât producția ar putea să crească și mai mult. Centralele găsesc și clienți, în această perioadă, altfel vă imaginaţi că nu s-ar întrebuința atât de mult. Spre exemplu, în lipsă de clienți, Hidroelectrica ar deversa apa, in loc să o uzineze”, explică Lohan.

În orele de seară,  la o producție  de peste 9.500 de MW, Hidroelectrica acoperă circa 3.200-3.300 de MW, cărbunele, 2.600 – 2.700 de MW, termo pe gaze, circa 1.800 MW, iar nucleare merge în bandă la 1.400 de MW. Restul reprezintă  eolian și biomasă. Ponderea eolianului va crește substanțial în aceste zile.

La producție  mare, exporturi pe măsură 

Nu numai producţia de energie este mare în această  perioadă, ci și exporturile. Pe durata zilei, se înregistrează  exporturi orare de circa 1.500 de MW, sau chiar peste, cu vârfuri de 1.700 de MW. Acestea se duc către vecini. Importurile sunt și ele semnificative, câteva sute de MW, în principal din Ungaria. Per total însă, România este net exportator de electricitate.

Producția de energie din aceste zile poate fi susținută fără probleme pe termen lung. Problemele apar la o producție de 12.000 de MW și consumuri de 10.500 de MW, când sistemul de transport și distribuție nu mai face față și poate colapsa,  mergând până la un blackout. „E greu de crezut așa ceva, ar trebui o lună de temperaturi extreme, -15 grade Celsius, care să se petreacă numai seara, când e cea mai mare cerere, ca să ne putem gândi la un astfel de scenariu”, precizează directorul DEN.

CET-urile din România funcționează cu gaz sau păcură, complexurile energetice cu cărbune iar cele două mari termocentrale care folosesc gaz pentru a produce curent sunt Brazi, a Petrom, și Iernut, a Romgaz.

Cele mai mari producții pe care le-a înregistrat România, după Revoluție, au fost de circa 11.000 de MW, în cele mai geroase ierni.