România primește 350 de milioane de euro pentru biodiversitate

‘Programul are acum o axă prioritară dedicată finanţării proiectelor pentru natură, dar ia în considerare protejarea biodiversităţii şi în cazul altor investiţii, cum sunt infrastructura de transport sau managementul riscurilor la inundaţii. Drumul până la acest rezultat a fost lung şi a început în 2012, când WWF a fost acceptat ca membru cu drept de vot în Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), un forum constituit la nivel naţional în cadrul căruia s-au stabilit priorităţile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020. Au urmat numeroase dezbateri, consultări, focus-grupuri, comunicări scrise şi întruniri ale grupurilor de lucru pe sectoare de interes unde au fost dezbătute priorităţile de finanţare’, menţionează WWF-România.

 Conform sursei citate, în acest context, s-au obţinut mai mulţi bani pentru biodiversitate în cadrul Axei Prioritare 4 ‘Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric”. Astfel, de la o alocare iniţială de 50 milioane de euro s-a ajuns, în programul aprobat, la 350 milioane euro, cu aproximativ 130 milioane mai mult decât în perioada 2007-2013

 De asemenea, s-a aprobat prioritizarea implementării planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare şi planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate, precum şi a creării şi menţinerii coridoarelor ecologice şi coridoarelor de migraţie a speciilor şi a reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor de pe suprafaţa ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000.

 În plus, ONG-urile şi custozii ariilor naturale protejate sunt eligibili şi pot aplica pentru fonduri europene alocate pentru biodiversitate şi, mai mult, tot ONG-urile cu expertiză în reconstrucţia ecologică sunt eligibile în parteneriate cu autorităţile pentru proiecte ce vizează adaptarea la schimbările climatice şi managementul riscurilor extreme (inundaţii).

 Pe de altă parte, microhidrocentralele nu sunt eligibile pentru finanţare prin POIM şi nu sunt considerate ca prioritate de investiţie nici în Acordul de Parteneriat, în timp ce dezvoltarea coridoarelor de transport (autostrăzi etc.) se va face prin promovarea infrastructurii verzi, în deplin acord cu ecosistemele naturale (de exemplu, utilizarea noilor tehnologii pentru pasaje şi poduri), reducând astfel efectele negative asupra biodiversităţii.

 „Încă din anul 2006, WWF-România le-a amintit constant autorităţilor române de faptul că grija pentru natură ar trebui să fie prioritară, fiind baza oricărei dezvoltări. Dialogul constant cu ministerele relevante şi alte instituţii din subordine au mers pe ideea că măsurile de protecţie şi conservare a naturii nu sunt un impediment pentru dezvoltare, ci o obligaţie naţională şi europeană şi, mai mult decât atât, un avantaj în dezvoltare. România, considerată ca fiind una din cele mai bogate ţări europene din punctul de vedere al resurselor naturale, nu trebuie să repete greşelile altor ţări, care în ultimii ani şi-au distrus natura, iar acum investesc sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut’, notează Raluca Dan, manager politici publice al WWF.

 POIM 2014- 2020 este programul operaţional care beneficiază de cea mai mare alocare financiară, aproximativ 12 miliarde de euro, şi este finanţat atât din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, cât şi din Fondul de coeziune.