România reia proiectul celei de-a treia hidrocentrale de pe Dunăre, Turnu Măgurele-Nicopole

Ministrul Energiei a anunțat reluarea discuțiilor cu Bulgaria pentru construirea hidrocentralei Turnu Măgurele-Nicopole, un proiect foarte vechi al României, care s-a lovit până acum de refuzul părții bulgare.
Mihai Nicuţ - mar, 22 nov. 2022, 14:59
România reia proiectul celei de-a treia hidrocentrale de pe Dunăre, Turnu Măgurele-Nicopole

Iată ce a scris Virgil Popescu pe Facebook:

“România și Bulgaria vor relua negocierile pentru a construi hidrocentrala de la Turnu Măgurele – Nicopol. Proiectul hidrotehnic va avea 840 MW putere instalată, din care 420 MW partea românească, cu o producție totală de 4400 GW pe an, respectiv 2200 GW pentru România. Astăzi am convenit cu ministrul Energiei din Bulgaria Rosen Hristov că este un proiect necesar, foarte important pentru asigurarea independenței și securității energetice. Am purtat aceste discuții cu ministrul Hristov la cea de-a 26-a Conferință organizată de Institute of Energy for South-East Europe cu tema „Energy & Development 2022», de la Atena”.

Un proiect foarte vechi

Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopol nu este o idee nouă, iar primele studii pentru această hidrocentrală, care să fie relizată împreună cu Bulgaria, au fost făcute încă din anii 60. Atunci se numea Cioara-Belene, numele actual fiind preluat din anul 1972. În 1975 a fost semnat la Bucureşti acordul dintre România şi Bulgaria pentru realizarea şi exploatarea Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopol, iar trei ani mai târziu proiectul tehnic comun.Tot atunci au fost inaugurate şi lucrările, care s-au oprit însă.

Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, spunea acum patru ani că proiectul este unul benefic pentru România, iar compania este pregătită să participe la realizarea lui, dar atrăgea atenţia că este nevoie de un nou acord între state.

„Proiectul hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopol este unul de maximă importanță pentru noi. Este o investiție benefică atât României cât și Bulgariei, care ar implica alocarea a cca. 1.535 milioane de euro de către partea română. Cei 810 MW putere instalată ar adăuga la capacitatea de producție zonală și, de asemenea, ar aduce ambele state mai aproape de ținta europeană stabilita pentru 2030 privind cota de 35% energie regenerabilă din total energie produsă. Realizarea investiției implică semnarea unui acord diplomatic, însă – odată ce voința statelor va fi exprimată, Hidroelectrica este pregătită să participe la proiect”, a spusatunci  Badea.

În esenţă, iată ce presupune Complexul Hidrotehnic.

  • două centrale hidroelectrice identice ca echipare şi putere, una aparţinând României amplasată pe malul stâng, cealaltă Bulgariei amplasată pe malul drept;
  • două staţii de conexiuni, una pe malul stâng, iar cealaltă pe malul drept, care sunt interconectate între ele printr-o linie electrică aeriană care traversează Dunărea;
  • două ecluze pentru navigaţie împreună cu construcţiile de navigaţie aferente, una pe malul stâng şi cealaltă pe malul drept;
  • baraje deversoare de beton pentru evacuarea apelor mari ale Dunării. Atât barajul părţii române cât şi cel al părţii bulgare sunt amplasate pe ostrovul Pavel, pe malul stâng;
  • o ecluză de viteză și două scări de pești;
  • baraje nedeversoare, care închid frontul de retenţie între uvrajele de beton din frontul de retenţie, cât şi barajul de pământ care face legătura cu malul înalt.

Proiectul mai presupune şi construirea a două poduri peste baraje. „Traversarea nodului hidrotehnic s-a prevăzut a fi realizată printr-un pod suprapus cu cale ferat ă dublă şi drum tehnologic la primul nivel şi autostradă cu două benzi pe sens şi trotuare la nivelul al doilea”, scrie în proiect.

Au fost propuse două amplasamente pentru viitorul complex hidroenergetic. Primul dintre ele, cel de la KM D 580 + 650, este cel la care au fost demarate lucrările, iar cel de-al doilea este la câţiva km în aval, la km 587 + 260

Care amplasament să fie ales?

„Amplasamentul de la KmD 580 + 650 a fost analizat în perioada 1970-1980 datorită următoarelor motive: cantități de lucrări minime; înscriere favorabilă în condițiile geologice date; condiții optime de scurgere hidraulică. Datorită lucrărilor deja executate în acest amplasament (închiderea brațului secundar al Dunării, incinta de execuție de pe malul românesc, drumul de acces la șantier, platforma organizării de șantier, socială și tehnologică, ample lucrări de excavații) și ținând seama de definitivarea cu partea bulgară a tuturor soluțiilor nodului hidrotehnic prin încheierea proiectului tehnic comun în 1978, acest amplasament va trebui reţinut în continuare în vederea discuţiilor dintre cele două părţi”, se arată în studiu.

„Reluarea discuțiilor pentru un nou amplasament ( la KmD 587+260) va necesita noi date (geologice şi topografice) și ținând seama de configurația modificată a nodului hidrotehnic, ample colaborări cu proiectanții bulgari aflați într-o situație nouă, de a avea întreaga incintă faza I racordată la malul bulgăresc al Dunării. Pe de altă parte, accesul muncitorilor, materialelor și utilajelor de pe malul românesc în incinta de execuție s-ar face peste un pod cu deschideri mari (similar podului Calafat – Vidin) care să permită navigația pe toată durata fazei I. Pentru amplasamentul de la KmD 580 + 650 acest pod de mari deschideri nu este necesar pe toată durata execuției, fiecare parte, română sau bulgară având acces direct, fără pod, la lucrările sale. Podul final peste nodul hidrotehnic are deschideri mici, deci un cost mult mai redus”, se mai arată în studiul ISPH furnizat de Hidroelectrica.

Cât costă şi câtă energie se produce

În primul amplasament, cel analizat în perioada comunistă, hidrocentrala de pe partea românească va avea 12 turbine, cu o putere instalată de 420 MW, care, la o cădere netă de 9,10 m şi un debit instalat de 5.510 metri cubi pe secundă vor avea o producţie medie anuală de 2,21 GWh de electricitate. Investiţia totală a părţii române ar fi de 2,57 miliarde de euro (date de acum patru ani), dintre care cea energetică 1,53 miliarde (832 de milioane nodul hidrotehnic şi 698 de milioane lacul de acumulare).

Al doilea amplasament este mai ieftin de realizat dar hidrocentrala pusă aici ar produce mai puţin. Cele 12 turbine cu o putere instalată de 420 MW vor avea o producţie medie anuală de 1.94 GWh, la o cădere de 8,20 metri şi un debit instalat de 4.965 metri cubi pe secundă. Costul total pentru partea română ar fi însă de doar 2,09 miliarde de euro, din care investiţia energetică aproximativ 1,25 miliarde, din care 745 de milioane nodul hidrotehnic şi 494 de milioane lacul de acumulare.

Indiferent de amplasamentul ales, durata propusă pentru realizarea complexului hidrotehnic este de opt ani.

Te-ar mai putea interesa și
Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan
Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan
Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan pentru a sprijini livrările între cele trei ţări şi spre alţi cumpărători de energie, inclusiv China, a......
Drăgan, Ministerul Energiei: Nu există riscul să apară un deficit de carburanţi în România, odată cu embargoul asupra ţiţeiului rusesc
Drăgan, Ministerul Energiei: Nu există riscul să apară un deficit de carburanţi în România, odată cu embargoul asupra ...
Embargoul impus de Uniunea Europeană asupra ţiţeiului rusesc adus pe mare începând cu data de 5 decembrie nu va duce ...
Încă o scădere pentru ROBOR. Cele mai mici valori din ultimele patru luni – 29.11.2022
Încă o scădere pentru ROBOR. Cele mai mici valori din ultimele patru luni – 29.11.2022
ROBOR la trei luni continuă să scadă şi înregistrează cele mai mici valori din iulie 2022 şi până acum. Scăderile ...
Fabrica de uși și ferestre QFort de lângă Craiova a producătorului Casa Noastră, o investiție de 20 de milioane de euro, devine complet operațională anul viitor
Fabrica de uși și ferestre QFort de lângă Craiova a producătorului Casa Noastră, o investiție de 20 de milioane de ...
Fabrica de uși și ferestre QFort de lângă Craiova a producătorului Casa Noastră, o investiție de 20 de milioane de ...