România riscă recesiunea economică în 2026, o scădere a PIB-ului fiind de așteptat. În curând inflația sare de 10%, iar pespectivele de reducere a dobânzii cheie de către BNR se amână – CFA România

Cauzele principale ale acestor schimbări de optică a analiștilor financiari se datorează cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică, care arată o scădere fără precedent a consumului în luna ianuarie 2026, de minus 9,1%.

În aceste condiții, orizontul de venituri pe care este construit bugetul de venituri al României s-ar putea dovedi total nerealist, veniturile din TVA putând să scadă din cauza scăderii consumului, dar cheltuielile bugetare vor crește cu siguranță cu 55 de miliarde de lei, dacă nu mai mult, așa cum este prevăzut în proiectul de buget.

Al doilea motiv care împinge economia românească la recesiune este războiul din Iran și creșterea prețului petrolului cu 50%, lucru reflectat și în prețul la pompă al combustibililor din România. ”În plus, nu cred că valul de scumpiri se va opri aici, ci va continua reflectându-se și în rata inflației. Din 9 lei cât este prețul acum, 5 lei sunt taxe și accize, după cele două majorări de accize și a TVA, statul ajungând să perceapă taxă la taxă”, spune Adrian Codîrlașu.

O echilibrare a prețului combustibililor ar putea veni dintr-o reducere a accizei. ”Proiectul de buget a fost realizat pe un alt preț al petrolului decât cel existent acum sau care va apărea în viitor. Acest surplus de preț va fi încasat de stat ca venit excepțional rezultat din creșterea cotațiilor la petrol. Echitabil ar fi ca parte din acest surplus să se întoarcă spre consumatori”, precizează Codîrlașu.

În aceste condiții, specialiștii CFA văd o majorare a inflației până la un nivel ușor peste 10%, urmând ca din luna august, când va scădea și efectul de bază, inflația să coboare spre 7%-8% către finalul anului.

Practic, există toate premisele ca primul trimestru din 2026 să se încheie cu minus pe zona de creștere economică, chiar dacă în februarie am putea avea o oarecare revenire a consumului. ”Practic, dacă Q1 2026 se va încheia cu minus față de Q1 din 2025, vom intra în recesiune anul acesta, chiar dacă acum suntem încă- în recesiune tehnică”, a subliniat Codîrlașu, secondat de un alt membru CFA, Dragoș Cabat.

La recesiune se adaugă creșterile costurilor de finanțare a deficitelor și probabilitatea ca BNR să nu mai scadă dobânda cheie în 2026, iar la nivel UE se estimează chiar o creștere a dobânzilor

”Cred că BNR nu va mai umbla deloc anul acesta la dobândă”, spune Codîrlașu. ”Poate dacă se întâmplă ceva extraordinar de pozitiv în octombrie-noiembrie să mai existe posibilitatea de reducere, deși toate estimările noastre merg mai degrabă către înghețarea dobânzii”, spune Dragoș Cabat.

Președintele CFA arată totodată că în uniunea monetară a UE s-ar putea pune problema creșterii dobânzilor în acest an, datorită așteptărilor de majorare a inflației pe fondul creșterii prețului petrolului, cu 50% până în prezent la nivel mondial, și cu 40% a prețului gazelor.

În afara șocului negativ pe consum înregistrat de economia României, șoc care se pare că va continua în același trend, și a creșterii prețurilor la combustibili, România se confruntă cu o aversiune la risc a investitorilor în bonduri românești.

Pentru a finanța deficitele gemene, România trebuie să se împrumute, atât extern, cât și intern. Odată cu războiul din Golf, dobânzile la titlurile de stat care au crescut cel mai mult sunt cele din Ungaria și România, fapt care se datorează în principal aversiunii la risc a investitorilor generată de ratingul scăzut al acestor state.

Afacerile din comerţ s-au redus drastic în luna ianuarie 2026, în scădere cu 25% faţă de decembrie 2025 şi cu 9,1% faţă de ianuarie 2025, pe măsură ce consumatorii şi-au diminuat cheltuielile de consum.

Potrivit datelor publicate miercuri de INS, comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut în ianuarie faţă de decembrie,  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,7%, iar faţă de ianuarie 2025 cu 6,5%.

Scăderea puternică din prima lună din 2026, faţă de ultima lună din 2025, a fost determinată de reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-27,7%), de carburanţi(-26,6%) şi de alimente, băuturi şi tutun (-21,5%).

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comerţul a scăzut cu 3,7%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,5%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-0,1%).

Faţă de ianuarie 2025, scăderea din acest an a fost determinată de reducerea vânzărilor de carburanţi (-13,8%), de produse nealimentare (-11,3%) şi de alimente, băuturi şi tutun (-3,9%).