1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 6 º

Finanţe şi bănci

România, rotiţă în motorul înecat al unei Europe încolţite economic şi politic

Prăbuşirea preţului petrolului şi deprecierea euro au venit ca o gură de aer proaspăt anul acesta pentru eurozonă, alături de cererea solidă din Statele Unite şi Marea Britanie. Încetinirea creşterii economice globale, inclusiv semneleler de supraîncălzire venite din China, întunecă însă perspectivele Europei pe termen mediu, iar UE pare încolţită economic şi politic, cu tot mai puţin spaţiu de manevră: criza imigranţilor şi refugiaţilor, tema care a ţinut capul de afiş în ultima vreme, se suprapune peste conflictul care arde mocnit în Ucraina, războiul din Siria şi haosul din Orientul Mijlociu, şi inevitabila revenire a "Grexitului" în centrul atenţiei odată ce statele europene vor fi nevoite să aprobe, din nou, tranşe de finanţare pentru Grecia.

02 oct, 2015 | ECONOMICA.net
 
La sub 50 de dolari pe baril, preţul petrolului a scăzut cu peste 50% din vara anului trecut, iar experţii din industrie şi analiştii anticipează că piaţa nu va reveni curând la cotaţiile de aproape 100 de dolari pe baril cu care ne-am obişnuit în ultimii ani. În acest context, preţurile carburanţilor au scăzut, încurajând consumul populaţiei şi reducând costurile din industrie.
 
Totodată, aprecierea dolarului şi deprecierea euro, în paralel cu creşterea cererii interne din Statele Unite şi Marea Britanie, au sporit cererea pentru exporturile Europei. Astfel, creşterea economică a UE a ajuns la 1,9% din PIB în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economia zonei euro a înregistrat o expansiune de 1,5%, cele mai solide cifre din ultimii patru ani.

Vremurile bune vor trece repede însă, avertizează FMI, BCE şi analiştii de specialitate, perspectivă confirmată de inflaţia negativă din eurozonă şi de şomajul care se menţine la cote ridicate de mai bine de 5 ani.

Europa a ajuns să jongleze cu cinci crize simultan, toate aparent neprevăzute, cu consecinţe greu de anticipat şi de controlat: valul de imigranţi şi refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, criza datoriilor de stat de la periferia zonei euro, încetinirea creşterii economice globale, anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi conflictul separatist din estul Ucrainei, şi, mai recent, scandalul Volkswagen, care clatină din temelii cel mai mare concern auto european. Criza refugiaţilor va ajunge, în final, să limiteze spaţiul de manevră al Germaniei, comenta recent influentul editorialist Wolfgang Münchau de la Financial Times, care a identificat, într-un editorial, cele cinci crize cu care jonglează Uniunea Europeană.

Încetinirea economiei globale şi cheltuielile cu preluarea şi integrarea refugiaţilor şi imigranţilor va transforma excedentul bugetar al Germaniei într-un mic deficit. Astfel, Germania a ales să cheltuiască banii în plus din buget pe refugiaţi, nu pe Grecia şi pe stimularea economiei zonei euro.

Reputatul economist Simon Tillford, director la Centre for European Reform, observa la sfârşitul lunii decembrie că zona euro nu va reuşi să treacă neatinsă de încetinirea creşterii economice globale, iminentă pe fondul frânării Chinei şi a altor mari pieţe emergente, deoarece strategia de revenire economică a zonei euro după criză se bazează exclusiv pe creşterea exportului net. Adică, strategia economică a UE este un pariu că americanii, englezii, canadienii şi economia globală vor continua să cumpere bunuri şi servicii produse în Europa, ba chiar într-un ritm mai accelerat. Or, odată cu încetinirea dinamicii economiei globale, Europa nu pare să aibă vreo alternativă.

După acordul de finanţare externă încheiat în acest an de Grecia după luni bune de negocieri aprinse, proaspăt realesul guvern de la Atena se va preface, cel mai probabil, că implementează reformele economice convenite, iar partenerii europeni se vor preface din nou că îi cred pe greci. Până la prima evaluare a programului şi aprobare a tranşelor din împrumut, când negocierile vor ajunge din nou în impas şi se va vorbi, din nou, de Grexit. Criza din Grecia va ţine din nou capul de afiş, aşa cum a făcut-o, periodic, în ultimii trei ani.

Şomajul din Germania se menţine la cote constante, minime istorice, de câteva luni, însă numărul şomerilor a început să crească, cu câteva mii de la o lună la alta, număr prea mic ca să se vadă în statistici, care arată însă un trend deloc de neglijat în condiţiile scandalului monstru de la Volkswagen. Neplăcerile cu care se confruntă industria auto germană în urma dezvăluirii tacticilor de trucare a testelor de emisii poluante de la Volkswagen ar putea avea consecinţe grave pentru producătorii auto germani şi europeni.

Speranţele că frânarea economiei chineze se va tempera în a doua jumătate a anului par mai degrabă naive având în vedere ultimele date economice, iar volatilitatea cu care am avut de-a face în această vară pe marile burse din întreaga lume ar putea fi doar începutul.

Banca Centrală Europeană a avertizat că problemele din China şi de pe celelalte pieţe emergente, care au antrenat de altfel şi prăbuşirea preţurilor petrolului şi metalelor industriale, vor provoca încetinirea creşterii economice şi noi scăderi ale inflaţiei în UE. BCE a indicat că este pregătită să exindă programul de relaxare cantitativă, dacă va fi necesar, în condiţiile în care Rezerva Federală din SUA pare că s-a răzgândit în privinţa majorării dobânzii de politică monetară, iar unii economişti spun chiar că americanii ar putea lansa la rândul lor o nouă rundă de QE.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO