România se împrumută mai ieftin. Costurile pentru Stat au ajuns sub dobânda BNR. Nanu, șeful Trezoreriei: Piețele văd mai degrabă scăderi ale dobânzilor în 2024

Ștefan Nanu (foto), șeful Trezeoreriei Statului, spune că piețele internaționale nu mai iau în calcul o creștere, ci mai degrabă o scădere a dobânzilor. De aceea, yieldurile României (randamentul oferit de titlurile emise de țara noastră) au performat foarte bine în ultimele zile. Dobânda plătită de Finanțe la titlurile de stat a ajuns aproape la nivelul dobânzilor practicate de BNR la dobânzile acordate de banca centrală la depozitele băncilor comerciale la ea.
Gabriela Ţinteanu - mie, 06 dec. 2023, 22:14
România se împrumută mai ieftin. Costurile pentru Stat au ajuns sub dobânda BNR. Nanu, șeful Trezoreriei: Piețele văd mai degrabă scăderi ale dobânzilor în 2024

Dobânda plătită de Finanțe la titlurile de stat a ajuns aproape la nivelul dobânzilor practicate de BNR la dobânzile acordate de banca centrală petru depozitele băncilor comerciale.

Dobânzile la care se vând bondurile României au ajuns sub dobânda de politică monetară, iar în cazul emisiunilor pe termen scurt, șase luni, un an sau chiar doi ani, curba de randament a coborât în jur de 6%. În acest context, pentru băncile comerciale devine mai avantajos să  cumpere titluri de stat cu dobânzi între 6,075% și 6,145% decât să plaseze banii la BNR cu dobândă de 6%. În plus, titlurile de stat sunt instrumente bune în mai toate tranzacțiile dintre bănci și banca centrală.

Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului, confirmă că în ultimele zile curba randamentelor la titlurile de stat a performat foarte bine și explică acest lucru prin tendința de reducere a dobânzilor atât pe plan global, cât și pe plan regional.

”După ce au apărut ultimele date despre evoluția inflației în SUA, după ultimele declarații ale Rezervei Federale și ale Băncii Central Europene, pe piețele de benchmark nu a mai fost luată în calcul varianta unei creșteri a dobânzilor pe piețele globale, ci mai degrabă, se așteaptă o scădere a dobânzilor în 2024”, explică  Nanu, director general Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul de Finanţe.

În afara cifrelor de inflație din SUA și a declarațiilor șefilor FED și BCE, care au reprezentat contextul pozitiv în privința scăderilor de moment ale dobânzilor, pe plan regional, atât Polonia, cât și Ungaria au scăzut dobânzile de politică monetară, confirmând trendul impus de FED și BCE.

 

Veștile bune nu vor dura foarte mult

Descreșterea dobânzilor la care se împrumută Statul se va atenua însă, pentru că, așa cum spune șeful Trezoreriei, în perioada următoare vom avea  mai puține tranzacții, mai ales că ne apropiem de Sărbători.

În privința vârfului de plată pe care România îl are pe 15 decembrie 2023 la plata datoriei externe, Ștefan Nanu nu este îngrijorat, deoarece majoritatea investitorilor sunt locali, adică bănci și fonduri de investiții, condiții în care reprezentanții Ministerului Finanțelor se așteaptă la o reinvestire a bondurilor de pe piața locală. Astfel s-a întâmplat la ultimul vărf de plată, când MF a avut de plătit 400 de milioane de euro și a avut o emisiune adjudecată de 500 de milioane de euro.

Obligațiunile de stat pe 10 ani ale României au atins un randament maxim de 9,58% (24 octombrie 2022) și un randament minim de 2,68% (1 februarie 2021). Practic, acum România se împrumută cu peste 300 de puncte de bază mai ieftin față de 2022. Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut cu peste 3% într-un an. Pe piața titlurilor de stat se evidențiază scăderea ratei de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) cu 19 puncte bază la 6,63%, minimul de la începutul lunii august.

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Cod roșu de viscol și ninsoare în România. Care sunt zonele afectate HARTĂ
Cod roșu de viscol și ninsoare în România. Care sunt zonele afectate HARTĂ
Administrația Națională de Metorologie a emis o avertizare de tip cod roșu, care a intrat în vigoare la ora 10.00, care se suprapune cu codurile portocalii și galbene emise deja....
Ce urmează pentru centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, disputată între Rusia şi Ucraina
Ce urmează pentru centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, disputată între Rusia şi Ucraina
Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte din planul de pace ...
Piața telecom pierde venituri, mai ales din telefonia mobilă. Câți bani au făcut Orange, Vodafone și Digi
Piața telecom pierde venituri, mai ales din telefonia mobilă. Câți bani au făcut Orange, Vodafone și Digi
Veniturile totale ale operatorilor de telecomunicații din România au continuat să scadă în semestrul I din 2025, confirmând ...
Turcia, pe cale să devină o putere energetică în zona noastră. Ce are planificat pentru 2026
Turcia, pe cale să devină o putere energetică în zona noastră. Ce are planificat pentru 2026
Turcia anticipează realizări energetice majore în anul următor, inclusiv punerea în funcțiune a primului reactor al ...