România şi alte trei state cer un tratament special pentru cheltuielile de apărare în regulile fiscale UE – Reuters

Miniştrii de finanţe din UE vor începe sâmbătă discuţiile cu privire la modificarea regulilor fiscale pentru a le ajusta realităţii post-pandemie a datoriilor publice ridicate şi investiţiilor masive necesare pentru combatarea schimbărilor climatice.

Într-un document pregătit pentru reuniunea de sâmbătă, cele patru state membre argumentează că regulile UE, concepute iniţial pentru a limita împrumuturile guvernamentale spre a proteja valoarea monedei euro, ar trebui de asemenea să ajute la a răspunde riscurilor la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale UE.

‘A avea grijă de binele comun, care sunt libertatea şi securitatea larg înţeleasă, necesită o modificare imediată în ce priveşte tratamentul aplicat cheltuielilor de apărare ale statelor membre individuale’, scriu cele patru ţări într-un document comun, consultat de Reuters.

Germania se opune individualizării unor sectoare care să primească un tratament special în regulile fiscale, dar Comisia Europeană a arătat o oarecare înţelegere faţă de o astfel de abordare.

‘Este timpul să includem cheltuielile de apărare în acest tablou’, a spus comisarul pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, în această săptămână, arătând că discuţiile cu privire la modificarea criteriilor fiscale ale UE ar trebui să fie ‘fără tabuuri’.

‘De când a fost creată zona euro, ţările europene au acumulat un deficit de 1.300 miliarde de euro în cheltuielile de apărare comparativ cu obiectivul de 2% din PIB’ (cerut de apartenenţa la NATO), a declarat Breton, într-o referire voalată la Germania, care nu s-a încadrat mult timp în această cerinţă a NATO.

‘Dacă fiecare stat şi-ar fi respectat ţintele de investiţii de apărare, nivelurile datoriilor lor ar fi crescut cu cel puţin 12 puncte procentuale din PIB’, a adăugat el.

Documentul înaintat de cele patru ţări mai scrie că, pe termen scurt, în examinarea de măsuri disciplinare împotriva unui stat cu un deficit de peste limita UE de 3% din PIB, Comisia ar trebui să ia în considerare cheltuielile de apărare ale acelui stat ca factor de atenuare.

Pe termen lung, UE ar trebui să introducă o derogare de la regula de deficit, precum cea introdusă în 2011 pentru implementarea reformelor pensiilor, se mai spune în document.

O astfel de derogare permite unui guvern să se abată de la obligaţiile de reducere de deficit dacă o reformă structurală pe care o implementează îi creşte costurile în prezent, dar este aşteptată să aducă economii şi o îmbunătăţire ulterioare ale finanţelor publice.