1EUR = 4.8744 RON | Bucureşti 19 º

Ioana Petrescu

România, surclasată de Bulgaria și Croația în cursa pentru aderarea la Zona Euro

Bulgaria și Croația au făcut pași importanți către adoptarea monedei unice europene, în timp ce România e din ce în ce mai departe de a face acest pas. Cele doua țări au fost acceptate în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), un mecanism de îmbunătățire a stabilității cursului de schimb si de evaluare pentru potențialii membri ai zonei euro. Așadar, Bulgaria și Croația ar putea să adopte moneda euro din 2023, după un proces în care sunt supravegheate de Banca Central Europeană.

11 iul, 2020 | | ECONOMICA.net

În schimb, România a înregistrat un regres major la acest capitol, astfel ca astăzi nu mai îndeplinește niciun criteriu economic de aderare la moneda euro, deși în 2015, la finalul guvernării Ponta, le îndeplineam pe toate.

Țările care doresc să adopte moneda unică trebuie să îndeplinească patru criterii economice de convergență: stabilitatea prețurilor, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și un criteriu referitor la finanțe publice solide și sustenabile. Mai exact, inflația nu trebuie să depășească 1,5 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în cele mai performante trei economii membre UE. Ratele dobânzilor nu trebuie să fie mai mari de 2 puncte procentuale peste nivelul aplicat în cele 3 state membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitate a prețurilor. Cursul de schimb trebuie să nu înregistreze fluctuații semnificative cel puțin 2 ani înainte de intrarea în zona euro, dacă țara participă în mecanismul ERM II. Deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB și datoria publică să fie sub 60% din PIB, ca finanțele publice să fie considerate solide și sustenabile.

România, 4 pași înainte și 3 înapoi

Sunt multe de spus despre cum a ajuns România să nu mai îndeplinească azi niciun criteriu economic de aderare la euro, deși acum 5 ani le îndeplinea pe toate. Toate explicațiile pot fi comprimate în două cauze majore: brambureala fiscală din ultimii 3 ani și uriașa instabilitate guvernamentală din ultimii 4 ani.

Deficitul a sărit de 3% prima dată în 2016, dar fiind doar ușor peste 3%, Comisia Europeană s-a făcut că plouă. În 2019, guvernul Dăncilă și guvernul Orban au reușit performanța de a termina anul cu un deficit de 4,3% (sistem ESA). Asta pentru ca bugetul construit de PSD în 2019 a fost complet nerealist, iar PNL nu a strâns cureaua la ultima rectificare bugetară pentru că au considerat că acest lucru ar fi afectat câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Inflația a sărit de limitele impuse de criteriile de convergență nominală din multe motive, printre care cele mai nocive au fost măsurile prociclice ale guvernului PSD. În timp ce economia creștea, guvernul „punea gaz pe foc" prin creșteri de cheltuieli și reduceri de taxe. În mod normal, în perioade de creștere economică, se fac mai puține cheltuieli și se colectează mai mult pentru a reduce deficitul și datoria publică, păstrând astfel un spațiu fiscal necesar în caz de recesiune. Adică, exact acesta este motivul pentru care nu suntem pregătiți astăzi pentru o recesiune și nici cu inflația nu stăm mai grozav.

Euro s-a apreciat mult în această perioadă pentru că, prin politicile aplicate, guvernele PSD și PNL nu au încurajat exporturile, ci doar importurile. Creșterea deficitului comercial a dus la o creștere a cererii pentru euro (aveam nevoie de euro să cumpăram importuri si nu avem destui euro din vânzarea exporturilor) și implicit o apreciere a monedei europene în raport cu leul. O altă cauză importantă care a determinat deprecierea monedei naționale o reprezintă instabilitatea guvernamentală din perioada 2015-2020, când am avut 6 premieri în 5 ani, lucru care a determinat neîncredere pe piețele externe.

Mai există și criterii de convergenta reală, care sunt mai puțin clar definite decât cele patru criterii economice de mai sus, dar pe care trebuie să le îndeplinim, dacă vrem să aderam la moneda euro și țara noastră să facă față cu succes unor șocuri viitoare. Economia țării care dorește să adere la zona euro trebuie să fie asemănătoare cea din statele care au adoptat moneda euro, armonizând inclusiv ciclurile economice. Deși România a făcut pași importanți în ultimii ani în ceea ce privește creșterea PIB/locuitor, lucru care ne-a adus mai aproape de restul economiilor din zona euro. În 2019, PIB/locuitor (ajustat pentru puterea de cumpărare) a ajuns la 69% din media UE. Însă, țara noastră a frânat mult viteza reformelor structurale. Măsuri precum listarea la bursa a Nuclearelectrica, Romagaz și Electrica, liberalizarea prețurilor la gaze și electricitate, reducerea arieratelor companiilor de stat sunt câteva din măsurile importante luate în timpul guvernării Ponta. Din păcate, Guvernele care au urmat nu au păstrat această direcție în care pașii următori ar fi fost reforme structurale în domenii esențiale, precum infrastructura, educația, sănătatea, piața muncii, administrația publică și energia.

Lucrurile trebuie îndreptate astfel încât să recuperam și ajungem la situația din 2015, când îndeplineam măcar condițiile economice de convergență. Adică trebuie reechilibrată rapid situația bugetară și redus deficitul comercial. Trebuie să continuam reformele structurale demarate în 2015 pentru a avea o șansă în viitor, când vom fi pregătiți, să intram în zona euro. Cu siguranță, acest lucru nu se va întâmpla în 2024, așa cum a fost anunțat anterior, pentru că, la cum arată lucrurile azi, nu vom fi pregătiți. Însă, aderarea la zona euro trebuie să redevină o preocupare pentru Guvern, pentru ca acest lucru va aduce beneficii clare în economia românească și, implicit, fiecărui român.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO