„Preţul libertăţii”: România va da în plus pentru apărare echivalentul a 870 km de autostradă, până în 2017

Solicitarea NATO ca ţările din flancul estic al alianţei să cheltuie 2% pentru apărare complică socotelile de la Bucureşti. Va fi nevoie de cheltuieli suplimentare totale pentru apărare de peste 13,9 miliarde de lei, în următorii patru ani. Suma este de peste două ori mai mare decât cea prevăzută în primăvară, conform planului de a creşte alocaţia bugetară pentru cheltuieli militare cu 0,2% din PIB anual. Cum stau ceilalţi aliaţi din Europa Centrală şi de Est.
Adrian N. Ionescu - lun, 08 sept. 2014, 21:01

România pare să fi obţinut ceea ce şi-a propus la summit-ul NATO din Ţara Galilor, în materie de garanţii de securitate, dar pe de altă parte, Alianţa a solicitat României să crească cheltuielile pentru apărare, până la nivelul de 2% din PIB, conform angajamentelor. 

Bugetele militare ale României ar atinge pragul de 2% din PIB în 2017, dacă, până atunci, am cheltui în plus faţă de estimările iniţiale aproape 14 miliarde de lei, şi în total aproape 41 de miliarde de lei (9,3 miliarde de euro).  Momentan, alocaţiile bugetare pentru Ministerul Apărării se învârt însă în jurul a 1% din PIB.

Produsul Intern Brut (PIB) al României va fi de 778,2 miliarde de lei în 2017, potrivit estimării de primăvară a Comisiei Naţionale de Prognoză. Pentru a ajunge la 2% din PIB, bugetul estimat al Ministerului Apărării Naţionale (MapN) ar trebui să fie de peste 15,5 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), de peste 2,3 ori mai mare decât cel estimat iniţial pentru acel an. Mai mult, bugetul apărării ar fi cu 7,25 miliarde de lei mai mare decât cel rezultat după majorarea cu 0,2% promisă în primăvară.

În primăvara acestui an, autorităţile române au promis creşterea anuală a bugetului apărării cu 0,2% din PIB, până în 2017. Efortul bugetar suplimentar ar fi fost de peste 5,1 miliarde de lei, iar cheltuielile militare totale din anii 2014 – 2017 de aproape 32 de miliarde de lei. Cu toate acestea, ponderea apărării în PIB abia s-ar fi menţinut peste 1%. 

Ca atare, pentru a ajunge în 2017 la 2% din PIB, ar fi nevoie de alocaţii suplimentare de 7,25 miliarde de lei, până în 2017, pe lângă plusul anual de 0,2% din PIB convenit deja. Dacă adăugăm şi această alocare promisă, se ajunge la 13,93 miliarde de lei.

Pentru comparaţie, cei 13,93 miliarde de lei înseamnă 870 de kilometri de autostradă în zonă de şes, potrivit standardelor de cost publicate pe site-ul Companiei de Autostrăzi (circa 16 milioane de lei/km, fără TVA, pentru zona de şes)

Pe ce se vor cheltui banii

O parte din noile echipamente militare vor fi achiziţionate de la producătorii locali, dar o investiţie cheie în următorii ani va fi cea în avioanele second hand F 16, luate de la armata portugheză. Investiţia în avioanele F16 este evaluată la 628 milioane de euro, inclusiv modernizarea aparatelor şi training-ul celor care le vor opera, potrivit Erste Group Rsearch. Primele aparate urmează să fie livrate României în 2016.  

România a solicitat noi măsuri NATO, la summit-ul Alianţei din Ţara Galilor, pentru asigurarea securităţii în contextul noilor ameninţări ale rebelilor pro-moscoviţi din Ucraina. Un lider al rebelilor a declarat că obiectivul lor este să ia sub control întreg teritoriul de sud al Ucrainei până la graniţa României, sub denumirea Noua Rusie.

 CITEŞTE şi

Băsescu: Va creşte prezenţa militară NATO în partea estică a Alianţei, inclusiv în România

Cum stau vecinii noştri

Dintre noii membri NATO din Europa Centrală şi de Est, ţările baltice şi Polonia se apropie cel mai mult de ţinta asumată. Polonia a cheltuit anual aproape 2% din PIB în ultimii doi ani şi îşi propune să aloce anul viitor echivalentul peste 9 miliarde de euro (1,9% din PIB), potrivit Erste Group Research.

Cel mai departe de ţinta NATO este Ungaria, cu 0,8% din PIB, Cehia şi Slovenia cheltuie cam cât România (1,1%), Croaţia 1,5%, iar Solvacia 1,6%.

Te-ar mai putea interesa și
Grupul Enel are o nouă firmă în componența sa. Gridspertise se va ocupa cu transformarea digitală a rețelelor electrice
Grupul Enel are o nouă firmă în componența sa. Gridspertise se va ocupa cu transformarea digitală a rețelelor electrice
Grupul italian Enel a inaugurat astăzi o nouă firmă, Gridspertise fiind o filială ce are ca scop sprijinirea DSO (distribuitorilor n.r.) în trecerea la o noua eră de rețele inteligente......
Contorul de energie electrică trebuie citit de distribuitor la maximum trei luni – proiect de OUG
Contorul de energie electrică trebuie citit de distribuitor la maximum trei luni – proiect de OUG
Contorul de energie elecrică al consumatorului casnic trebuie citit la maximum trei luni, potrivit proiectului de Ordonanță ...
Mario Draghi: Guvernul nu vrea să crească taxele. Italienii vor fi sprijiniți pentru achitarea facturilor la energie
Mario Draghi: Guvernul nu vrea să crească taxele. Italienii vor fi sprijiniți pentru achitarea facturilor la energie
Guvernul italian nu intenţionează să majoreze taxele şi va căuta să ajute firmele şi gospodăriile să absoarbă aşteptata ...
Banca Naţională a Elveţiei a menținut rata dobânzii de referință la minus 0,75%
Banca Naţională a Elveţiei a menținut rata dobânzii de referință la minus 0,75%
Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a menţinut politica sa monetară ultra-expansionistă, în linie cu estimările analiştilor, ...