„Astăzi deschidem discuţia despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informaţii privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 şi pentru a înţelege exact ce beneficii poate aduce, dar şi ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică şi, în final, de nivel de trai. Preţurile mari la energie afectează companiile, reduc investiţiile şi se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetăţeni”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, România are nevoie, în acelaşi timp, de capacităţi care să poată echilibra sistemul energetic atunci când producţia variază.
„Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuaţie. Ele pot stoca energie atunci când există surplus şi o pot pune la dispoziţia sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea reţelei şi la folosirea mai eficientă energie pe care o producem”, a explicat Bolojan.
Prim-ministrul consideră că Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea.
„Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcţionarea şi producţia de energie de la Porţile de Fier I şi II, să asigure protejarea zonelor riverane (…) şi să ţină cont de navigaţia pe Dunăre. România îşi doreşte o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune şi ne confruntăm cu multe dintre aceleaşi provocări. Este firesc să căutăm împreună soluţii care cresc securitate energetică şi competitivitate economiilor noastre. Îi mulţumesc doamnei ministru şi colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog şi pentru cooperare. Experienţa de la Porţile de Fier ne arată că România şi Serbia ştiu să lucreze împreună la proiecte energetice importante”, a mai spus prim-ministrul român.
La rândul său, ministrul Mineritului şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, a mulţumit României pentru sprijinul acordat Serbiei pe parcursul său de integrare europeană, precizând că, până în prezent, comisia tehnică româno-sârbă a avut 104 sesiuni de lucru, cea mai recentă în septembrie 2025.
„Documentul pe care îl semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuare a cooperării noastre, un pilon esenţial al asigurării securităţii energetice pentru cetăţeni noştri, pentru economiile ţările noastre. Proiectul reprezintă o iniţiativă strategică ce va plasa regiunea noastră într-o poziţie mult mai avantajoasă pe piaţa din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind astfel tranziţia energetică şi promovarea unui sector energetic mai curat. Atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa. De aceea, în acest sens suntem încântaţi să putem coopera cu România la acest proiect transfrontalier de importanţă majoră”, a spus Dubravka Dedovic Handanovic.
Aceasta a menţionat că, pe parcursul acestui an, Serbia va realiza „o planificare de alimentare şi tehnică pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect”.
Ministrul Mineritului şi Energiei de la Belgrad a adăugat că „Djerdap 3 sau Porţile de Fier III, aşa cum îi spunem, este elaborat în conformitate cu Acordul strategic privind cooperarea în domeniul energetic semnat între Serbia şi Statele Unite, care a intrat în vigoare martie 2025”.
Ea a precizat că, deja, a fost lansat un apel de proiecte în acest sens pentru companiile care doresc să participe la construcţia hidrocentralei, până în prezent şase companii înscriindu-se în procesul care este în derulare.
„Serbia şi România au început un nou demers de cooperare în sector energetic prin semnarea Memorandumului de înţelegere pentru construcţia interconectorului Serbia-România, cu o capacitate de minim 1,6 metri cubi pe an. De asemenea, avem o înţelegere între companiile naţionale de producţia a gazelor din cele două ţări şi pe parcursul următoarelor zece luni intenţionăm să finalizăm o conductă de 31,6 km de la Mokrin până la graniţa cu România. Asta va permite conectarea Serbiei la coridorul de gaze BRUA”, a mai spus Dubravka Dedovic Handanovic.
“Obiectivul Memorandumului de Înțelegere este de a facilita schimbul de informații între România și Republica Serbia privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, prin diseminarea de informații între instituțiile și companiile implicate din ambele țări”, scrie în documentul aprobat de Guvern azi.
“Partea română propune introducerea în textul memorandumului a necesității de a dezvolta proiectul Djerdap 3 în condiții rezonabile, care să reflecte interesele ambelor părți, respectiv fără a afecta negativ funcționarea sau producția de energie a hidrocentralelor de pe Dunăre, din partea română – Porțile de Fier I și II și, în același timp, fără a afecta implementarea proiectului FAST DANUBE II derulat, sub coordonarea ministerelor de transport ale Statului român și Republicii Bulgaria, de administrațiile de cale navigabilă, respectiv AFDJ RA Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).
Un alt aspect care trebuie considerat este cel legat de condițiile de defluent, în aval de Porțile de Fier II, și posibile provocări legate de terenurile riverane (maluri) în aval din România și Bulgaria, precum cele și cele de navigatie de pe Dunare”, se mai arată în document.
În aceste condiții, Guvernul a aprobat “negocierea și semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”, informa Executivul de la București.
Serbia promovează asiduu de mult proiectul hidrocentralei Porțile de Fier 3,
„Construcția acestei centrale hidroelectrice reversibile poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor de energie regenerabilă în rețeaua energetică regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a electricității, în beneficiul ambelor părți,” a declarat ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, în august anul trecut.
Serbia a finalizat deja studiul hidrologic și studiul preliminar de fezabilitate pentru proiectul Porțile de Fier 3, potrivit unor declarații făcute de Djedovic Handanovic în martie anul precedent, citate de presa locală. Ar fi unul dintre cele mai mari proiecte energetice din zona Europei de Sud-Est, care ar putea în plus și echilibra rețelele din întreaga zonă.
Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă al Serbiei, care acoperă perioada până în 2030 și oferă o viziune până în 2050, Porțile de Fier 3 este planificată să aibă o capacitate totală instalată de 1.800 MW și să fie finalizată până în 2038, cu un cost estimat de 1,4 miliarde de euro,atunci. Acum, valoarea ar ajunge la circa 2,6 miliarde de euro. Centrala ar urma să fie gata până în 2038.
Practic proiectul înseamnă că, în zona lacului de la Porție de Fier 1, în amonte, sârbii să folosească un lac de acumulare de la o altitudine mai mare, pe care să îl “lege” de Dunăre, și să plimbe apa între lacul de Porțile de la Porțile de Fier și celălalt. În sus, în regim de pompă, atunci când trebuie consumată energia pentru că e în exces, și înapoi în jos spre Dunăre, trecând-o prin turbinele noii centrale, atunci când trebuie produsă energia. Astfel, apare o capacitate foarte mare de echilibrare a sistemelor energetice din toată zona noastră.
Problema este că această capacitate poate afecta producția de energie electrică de la celelalte două centrale din aval, în condiiile în care se schimbă disponibilitatea resurei de apă de pe Dunăre.
Producătorul de energie de stat din Serbia, EPS, și omologul său român, Hidroelectrica – majoritar deținut de stat – operează deja împreună centralele hidroelectrice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, la granița dintre cele două țări. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).
În prezent, Serbia are o singură centrală hidroelectrică reversibilă – centrala Bajina Basta, cu o capacitate de 614 MW, situată în vestul țării – și plănuiește construcția unei alte unități – centrala Bistrica, cu o capacitate de 646 MW, tot în vestul țării.