Sancţiunile şi nu spălarea de bani sunt noile riscuri pentru băncile din Europa de Est – Bloomberg

Adaugă-ne ca sursă preferată

Letonia, ţară care în acest an a fost în centrul scandalului legat de spălarea de bani, îşi presează băncile să respecte un set din ce în ce mai complex de sancţiuni internaţionale, a declarat preşedintele Comisiei pentru pieţe financiare şi de capital (CPFC) din Letonia, Peters Putnins. Potrivit lui Putnins, aceste eforturi se vor dovedi decisive în menţinerea accesului Letoniei pe pieţele financiare globale.

„Vedem în fiecare lună că sunt fie sancţiuni din partea Uniunii Europene fie sancţiuni americane îndreptate spre Rusia sau alte ţări. Problema există deja dar în cursul anului următor sunt sigur că această problemă se va agrava”, a spus Peters Putnins.

Sectorul financiar din Letonia a fost zguduit la începutul acestui an când a treia mare bancă locală a fost închisă după ce Trezoreria americană a acuzat-o de spălare de bani, iar guvernatorul Băncii Naţionale a fost acuzat de luare de mită. În ţara vecină Estonia, faptul că divizia locală a grupului bancar Danske Bank A/S a intermediat tranzacţii de miliarde de dolari cu fonduri suspecte a declanşat mai multe investigaţii şi solicitări pentru o înăsprire a reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.

Letonia a interzis companiile paravan fără afaceri concrete, a înăsprit reglementările şi amenzile pentru a-şi restructura sectorul financiar. Efectele acestor măsuri au fost dramatice. Depozitele deţinute de străini au scăzut cu aproape 75% în ultimii doi ani în timp ce plăţile în dolari ale clienţilor străini au scăzut cu aproape 95%. În plus, autorităţile de la Riga vor ordona băncilor mai mici să pună deoparte mai mult capital pentru riscurile legate cu spălarea de bani iar Putnins a sugerat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată la nivelul zonei euro.

Însă nici măcar noile măsuri nu au putut opri veştile proaste cu privire la existenţa unor legături cu companii sancţionate. De exemplu, luna trecută Trezoreria americană a sancţionat mai mult entităţi, printre care şi o companie din Letonia ai căror proprietari s-au întâlnit în secret cu un diplomat nord-coreean şi intenţionau să aprovizioneze regimul de la Phenian cu arme şi produse de lux.

Ilze Znotina, director al Departamentului de Informatii Financiare din Letonia, a anunţat luna trecută că autorităţile de la Riga analizează conturile bancare deţinute de această companie la mai multe bănci. „În fiecare zi poţi deschide un ziar şi să citeşti că OFAC a sancţionat pe cineva”, a spus Ilze Znotina, referindu-se la departamentul Trezoreriei SUA responsabil de sancţiuni. „În prezent fluxurile de bani au devenit un fel de armă”, a mai spus Ilze Znotina.

Riscul de sancţiuni este în creştere pentru ţările care au graniţă cu Rusia iar noi restricţii ar putea fi introduse pentru a contracara fluxurile de capitaluri ruseşti care merg spre ţările din UE şi NATO. „Aceasta este ultima frontieră din UE şi NATO şi în cele din urmă vor fi restricţii sporite” pentru ţările din apropierea Rusiei, inclusiv mai mulţi angajaţi care să se ocupe de compliance şi posibil să fie obligate să pună deoparte mai mult capital. „Cu cât ai o expunere mai mare pe zonele cu probleme cu atât va trebui să te ocupi de politici defensive” a spus Putnins, care este şi unul din cei 30 de membri ai consiliului de supervizare de la Banca Centrală Europeană.