Şedinţă extraordinară a CGMB: Primăria vrea să ceară finanţare pentru 37 de proiecte prin „Anghel Saligny”

Consilierii generali ai Capitalei vor dezbate, în şedinţa extraordinară de luni, 37 de proiecte de hotărâre conform cărora se va cere, prin Programul Naţional "Anghel Saligny", finanţare pentru o serie de proiecte de investiţii.
AGERPRES - lun, 08 nov. 2021, 08:37
Şedinţă extraordinară a CGMB: Primăria vrea să ceară finanţare pentru 37 de proiecte prin

Printre acestea se numără şi obiectivul de investiţii „Străpungere b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu Etapa II – km 2+400 – intersecţie Calea Vitan Bârzeşti”. Măsura vizează prelungirea proiectului aflat în exploatare, de străpungere a Bulevardului Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu pâna la Şoseaua Vitan Bârzeşti, precum şi extinderea de la două la şase benzi de circulaţie a străzii Iuliu Haţieganu.

Un alt proiect este cel care vizează lărgirea la patru benzi de circulaţie a str. Prelungirea n Ghencea, între str. Braşov şi str. Mărăcineni; realizarea a unei căi duble de tramvai pe str. Prelungirea Ghencea între str. Braşov şi centura Capitalei; realizarea pistelor de biciclişti; amenajarea trotuarelor; modernizarea sistemului de iluminat.

Primăria Capitalei doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unui drum de acces care să lege ansamblul rezidenţial Henri Coandă la marile artere de circulaţie ale Capitalei, respectiv Şos. Pipera şi str. Căpitan Alexandru Şerbănescu.

Alte propuneri vizează reabilitarea sistemelor rutiere pe artere sau segmente de artere din Capitală, precum: str. Barbu Văcărescu, B-dul Basarabiei (de la intersecţia cu B-dul 1 Decembrie până la cap terminal Republica), B-dul Chişinău, B-dul Dimitrie Pompeiu, B-dul Expoziţiei, B-dul Ferdinand, B-dul I. Ghe. Duca, B-dul Mărăşeşti, B-dul Pache Protopescu, B-dul Theodor Pallady, B-dul 1 Decembrie, B-dul Basarabia, Calea Călăraşilor, B-dul Timişoara.

De asemenea, administraţia locală doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unor proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Bucureştiului (PIDU). Printre acestea se numără: realizarea unui ansamblu urban complex, constând în Podul Mihai Vodă, pietonal şi pentru biciclişti, peste Dâmboviţa; construirea de parcări subterane şi amenajări urbanistice în Piaţa Constituţiei; realizarea unui traseu prioritar pietonal şi de biciclişti (include 42 de subproiecte); modernizarea spaţiului public în zona Mănăstirii Antim, inclusiv parcaje supraterane; realizarea unui nod intermodal de transport Piaţa Romană; reabilitarea Bd. Unirii de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii; reconfigurarea Căii Griviţei între Gara de Nord şi Calea Victoriei; reconfigurarea Căi Moşilor între str. Bărăţiei şi bd. Carol I.

Un alt proiect, susţinut de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, încă din campania electorală, este „Dâmboviţa – axa creativă a oraşului”, care vizează revitalizarea urbană a cheiului Dâmboviţa. Durata de implementare estimată este de 36 luni, proiectul având o valoare totală de 422 milioane lei cu TVA.

Primăria doreşte să obţină finanţare şi pentru modernizarea reţelei stradale prin extinderea sistemului de semaforizare inteligentă pentru 574 intersecţii şi prioritizarea vehiculelor cu destinaţie specială (transport public, salvare, pompieri şi poliţie) în vederea creşterii siguranţei rutiere şi reducerii poluării.

Alte proiecte propuse spre finanţare sunt Pasajul Doamna Ghica; îmbunătăţirea accesului pietonal, amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea cu echipamente de informare a călătorilor; modernizarea reţelei de troleibuz pe Şos. Mihai Bravu, bd. Metalurgiei, între Piaţa Unirii – Piaţa Romană, pe str. Apusului şi în Piaţa Gării de Nord.

Proiectul care ar urma să aibă cea mai mare perioadă de implementare este cel care vizează amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea acestora cu echipament de informare a călătorilor – 60 de luni.

Cea mai mare sumă este prevăzută pentru reabilitarea sistemului rutier pe bd. Theodor Pallady, bd. 1 Decembrie, bd. Basarabia, Calea Călăraşilor, bd. Corneliu Coposu inclusiv Bucla Complex Titan. Acesta are o valoare totală de 1,384 miliarde lei cu TVA, dintre care valoarea solicitată de la bugetul statului este de 1,347 miliarde lei, urmând că 36 milioane lei să fie finanţate de la bugetul local.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...