Șefii din marile companii energetice ale statului ar putea fi schimbați. Miza: 300 de milioane de euro care trebuie să vină de la UE

Modalitatea în care se va înainta în ceea ce priveşte jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind guvernanţa corporativă la companiile din sectorul energetic va fi definitivată cu Comisia Europeană, cu ocazia unei vizite pe care reprezentanţii acesteia o vor efectua în perioada 10-14 februarie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

„Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a explicat Boloş, citat de Agerpres.

El a subliniat că în contractele de mandat încheiate cu directorii şi cu administratorii de companii există clauze de reziliere, care sunt condiţionate de plata unor salarii compensatorii.

„Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon – discutăm de 300 de milioane de euro – pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Comisia Europeană a aprobat în 15 octombrie o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.

Comisia a constatat că, în acea etapă, nu au fost atinse şase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206). Prin urmare, Comisia a propus suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător.