Semnarea Acordului de Parteneriat, prioritatea absolută a Ministerului Fondurilor Europene

Documentul precizează că în scopul asigurării transparenţei şi calităţii Acordului de Parteneriat 2014-2020, care va fi transmis la Bruxelles în luna martie, documentele de programare trimise Comisiei până acum au fost supuse consultării publice prin publicare pe site-ul ministerului şi au fost dezbătute în cadrul Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Parteneriat (CIAP), for consultativ constituit în acest scop.

‘MFE respectă principiile europene referitoare la asigurarea transparenţei şi parteneriatului şi de aceea consultarea tuturor partenerilor de dialog social pentru realizarea documentelor de programare şi crearea unui sistem eficient de implementare asigură cadrul necesar pentru absorbţia eficientă şi rapidă a fondurilor europene structurale şi de investiţii în perioada de programare 2014-2020. Suplimentar, MFE este determinat să continue dialogul transparent cu partenerii şi, aşa cum a avut până în prezent, întâlniri repetate cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, să ducă acest exerciţiu mai departe şi în procesul de elaborare a programelor operaţionale’, se arată în comunicat.

MFE precizează, în legătură cu un comunicat al Institutului pentru Politici Publice, că Acordul de Parteneriat este un document cadru, care trasează principalele direcţii de acţiune ale utilizării fondurilor europene structurale şi de investiţii.

‘Afirmaţia prin care IPP susţine că atenţionează că în România ‘se practică includerea în documente importante de lucru cu Comisia Europeană a unor angajamente redactate mai degrabă general, dar care nu îşi mai găsesc ulterior corespondentul în măsuri operaţionale menite să ducă la aplicarea conceptelor frumos elaborate sau, mai grav, se ajunge să se finanţeze obiective contrare unor reforme asumate’ – este gratuită în acest moment, dat fiind că programele operaţionale sunt încă în pregătire, urmând a fi supuse consultări publice în prima jumătate a lunii martie’, arată MFE.

În ceea ce priveşte afirmaţia privind nerecunoaşterea rolului structurilor neguvernamentale în implementarea unor obiective şi măsuri de intervenţie, MFE subliniază că pe baza comentariilor furnizate inclusiv de IPP pe marginea celei de a doua versiuni a Acordului de Parteneriat, MFE a avut în vedere implicarea structurilor neguvernamentale şi mediul privat la formularea unor priorităţi de finanţare – în special cele care vizează serviciile sociale destinate cu precădere grupurilor vulnerabile, creşterea capacităţii administrative, inclusiv prin schimbul de bune practici.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că noua variantă a Acordului de Parteneriat tinde să aloce viitoarele fonduri structurale şi de investiţii prea multor obiective, neordonate în funcţie de o miză strategică, România riscând iar să nu aibă rezultate importante la finalul perioadei de absorbţie.

‘După ce a urmărit cu atenţie tot procesul autorităţilor române de pregătire a Acordului de Parteneriat (AP) aferent alocării fondurilor structurale şi de investiţii din următorul exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, IPP apreciază că a doua variantă a acestui document dată recent publicităţii este, în multe aspecte, vizibil îmbunătăţită şi speră ca Programele Operaţionale care se elaborează în această perioadă să nu constituie o piedică în calea îndeplinirii unor obiective de reformă enunţate în acest document strategic. Atragem atenţia că în România se practică includerea în documente importante de lucru cu Comisia Europeană a unor angajamente redactate mai degrabă general, dar care nu îşi mai găsesc ulterior corespondentul în măsuri operaţionale menite să ducă la aplicarea conceptelor frumos elaborate sau, mai grav, se ajunge să se finanţeze obiective contrare unor reforme asumate’, precizează IPP, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Organizaţia neguvernamentală arată că, pe fond, a doua variantă a AP suportă în continuare consecinţele lipsei unei viziuni de dezvoltare a României, care ar fi trebuit elaborată cu mult înaintea începerii negocierilor cu UE pentru 2014-2020 şi susţinută de toate partidele importante pentru a avea durabilitate.

IPP notează că din documentul dat recent publicităţii de către Ministerul Fondurilor Europene reiese aportul diferit al ministerelor de linie.

‘Unele, cum este cazul Ministerului Justiţiei, au fost dispuse să avanseze propuneri de intervenţii care au potenţial să genereze reformă în domenii până acum neacoperite din fondurile europene. Altele, ca de exemplu Ministerul Muncii, nu acordă în continuare importanţă faptului că acesta este momentul în care trebuie să îşi definească viziunea de reformă a serviciilor sociale destinate grupurilor vulnerabile din România, continuând – sub o formă ambiguă – să întreţină un sistem public rezidenţial (şi asistenţial) cu servicii improprii nevoilor beneficiarilor’, precizează organizaţia neguvernamentală.