Semnele clare că Guvernul Orban vrea să trântească mărirea pensiilor din toamnă. Iohannis este singurul care îl înfruntă

Ultimul raport al Comisiei Europene vizavi de îmbătrânirea populației, actualizat cu prevederile Legii pensiilor adoptată anul trecut, estimează o creștere semnificativă a cheltuielilor cu pensiile comparativ cu scenariile anterioare în cazul României. Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și ingrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070 (față de 2,1 puncte procentuale variație, prognozată în cadrul exercițiului anterior). Media europeană fiind de 1,8 puncte procentuale în ambele runde, scrie în Programul de convergență 2020, emis în weekend de Ministerul Finanțelor.

Majorarea pensiilor cu 40% în septembrie și recalcularea pozitivă a tuturor pensiilor în 2021, ambele prevăzute de noua Lege a Pensiilor, adoptată anul trecut și inițiată de aparatul fostului ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu (PSD), abate, așadar, creșterea cheltuielilor României cu îmbătrânirea populației cu 4 puncte procentuale din PIB de la scenariul de bază.

Citește Adevărul pe care guvernul nu vrea să-l spună până la alegeri: majorarea pensiilor 40% pune în pericol finanţele naţionale. Șocul vine în 2021

Europa a atenționat România de mai multe ori despre această chestiune care a devenit ]între timp principalul subiect de discuție despre finanțele României. Ultima dată, săptămâna trecută, când a subliniat că majorarea pensiilor, ]în condițiile luptei financiare cu criza provocată de COVID 19, ar destabiliza grav și pe termen scurt finanțele publice ale țării.

“În condițiile politicilor neschimbate, soldul administrației publice a României este prevăzut să fie de -9,2% din PIB în 2020 și -11,4% din PIB în 2021. Datoria publică este estimată să ajungă la 46,2% în 2020”, a scris Consiliul UE într-o recomandare.  

Semnele lui Orban

Încă din 19 ianuarie, înainte de declanșarea crizei COVID 19,  premierul Ludovic Orban atenționa că „de evoluția economică depinde și majorarea pensiilor”. Întrebat dacă acestea vor crește cu 40% din septembrie, Ludovic Orban a răspuns că „nu e 100% asta”. Tot atunci a bătut în cuie formula de exprimare preferată a Executivului „banii sunt prevăzuți în buget, dar totul depinde de cum evoluează economia”.

În 20 mai, după trecerea fazei de izolare a populației, Orban a spus cam același lucru ca ]în ianuarie. “Noi am prevăzut în bugetul de stat sumele necesare pentru asigurarea creşterii pensiilor, vom creşte pensiile, dar decizia de creştere a pensiilor nu poate fi luată decât după o analiză foarte serioasă. Noi ne dorim creşterea pensiilor, dar în acelaşi timp vrem să avem garanţia că pensiile vor putea fi plătite, pentru că drumul spre iad este pavat de bune intenţii”, a spus premierul. 

El a subliniat că există riscul de a se face ”numai rău” prin creșterea pensiilor fără a avea resurse financiare.

El a acuzat  în alte rânduri PSD că „a făcut varză legea pensiilor”, crescând „din burtă” punctul de pensie și creând „o vraiște generalizată”. A precizat de asemenea că impactul bugetar în privința creșterii pensiilor este de aproximativ 16 miliarde de lei în acest an, în 2021 este în jur de 150 de miliarde, iar impactul pe 2022 duce spre 180 de miliarde.

Citește: România îmbătrânită: în zece ani intrăm în criza pensionarilor. Mulţi, săraci şi condamnaţi să muncească până la moarte

Încăpățânarea și argumentele președintelui

Singurul politician de la putere care s-a exprimat clar în favoarea creșterii pensiilor în toamnă este președintele României, Klaus Iohannis. Care în 28 aprilie, în plină criză de pandemie, făcea următoarea declarație:

“Este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenție și la momentul la care avem suficiente date, probabil la jumătatea anului, Guvernul va trebui să ia o decizie, ca lucrurile să fie foarte bine clarificate.  Vreau să vă spun o chestiune care mă privește. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Eu voi avea rugamintea să facă analiza ținând cont că și pensionarii sunt nu doar categorie vulnerabilă, dar si de foarte multe ori dezavantajată”, a subliniat Iohannis.