Serbia a primit șase oferte pentru hidrocentrala Porțile de Fier 3, care ar putea afecta România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ambasada SUA în Serbia a anunțat la începutul lunii iunie că Guvernul Serbiei a lansat un apel public adresat companiilor din Statele Unite ale Americii pentru a-și exprima interesul de a participa la implementarea proiectului Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj Djerdap 3 .

Apelul public a fost publicat pe site-ul Ambasadei.

Acum, ministrul Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că șase companii s-au înscris la apelul public. Evaluarea este în desfășurare, a adăugat ea, fără de dezvălui numele companiilor interesate.

Apelul public s-a încheiat pe 25 iunie, potrivit Ministerului. Procesul este condus de un grup de lucru al Guvernului Serbiei, în conformitate cu acordul dintre Guvernul sârb și Guvernul SUA privind cooperarea strategică în domeniul energiei, a mai adăugat ministerul sârb.

La jumătatea lunii iunie, Guvernul României a aprobat începerea negocierilor și semnarea unui memorandum de înțelegere (MoU) cu Serbia pentru a facilita schimbul de informații referitoare la proiect, care ar putea afecta România.

“Obiectivul Memorandumului de Înțelegere este de a facilita schimbul de informații între România și Republica Serbia privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, prin diseminarea de informații între instituțiile și companiile implicate din ambele țări”, scrie în documentul aprobat de Guvern azi.

“Partea română propune introducerea în textul memorandumului a necesității de a dezvolta proiectul Djerdap 3 în condiții rezonabile, care să reflecte interesele ambelor părți, respectiv fără a afecta negativ funcționarea sau producția de energie a hidrocentralelor de pe Dunăre, din partea română – Porțile de Fier I și II și, în același timp, fără a afecta implementarea proiectului FAST DANUBE II derulat, sub coordonarea ministerelor de transport ale Statului român și Republicii Bulgaria, de administrațiile de cale navigabilă, respectiv AFDJ RA Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).

Un alt aspect care trebuie considerat este cel legat de condițiile de defluent, în aval de Porțile de Fier II, și posibile provocări legate de terenurile riverane (maluri) în aval din România și Bulgaria, precum cele și cele de navigatie de pe Dunare”, se mai arată în document.

În aceste condiții, Guvernul a aprobat “negocierea și semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”, informa Executivul de la București.

Serbia promovează asiduu de mult proiectul hidrocentralei Porțile de Fier 3,

„Construcția acestei centrale hidroelectrice reversibile poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor de energie regenerabilă în rețeaua energetică regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a electricității, în beneficiul ambelor părți,” a declarat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, în august anul trecut.

Știrea care a ieșit după acea discuție a fost că Serbia și România intenționează să semneze un memorandum de înțelegere (MoU) privind construcția centralei hidroelectrice reversibile Porțile de Fier (Djerdap) 3.

Serbia a finalizat deja studiul hidrologic și studiul preliminar de fezabilitate pentru proiectul Porțile de Fier 3, potrivit unor declarații făcute de Djedovic Handanovic în martie anul precedent, citate de presa locală. Ar fi unul dintre cele mai mari proiecte energetice din zona Europei de Sud-Est, care ar putea în plus și echilibra rețelele din întreaga zonă.

Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă al Serbiei, care acoperă perioada până în 2030 și oferă o viziune până în 2050, Porțile de Fier 3  este planificată să aibă o capacitate totală instalată de 1.800 MW și să fie finalizată până în 2038, cu un cost estimat de 1,4 miliarde de euro,atunci. Acum, valoarea ar ajunge la circa 2,6 miliarde de euro. Centrala ar urma să fie gata până în 2038.

Practic proiectul înseamnă că, în zona lacului de la Porție de Fier 1, în amonte, sârbii să folosească un lac de acumulare de la o altitudine mai mare, pe care să îl “lege” de Dunăre, și să plimbe apa între lacul de Porțile de la Porțile de Fier și celălalt. În sus, în regim de pompă, atunci când trebuie consumată energia pentru că e în exces, și înapoi în jos spre Dunăre, trecând-o prin turbinele noii centrale, atunci când trebuie produsă energia. Astfel, apare o capacitate foarte mare de echilibrare a sistemelor energetice din toată zona noastră.

Problema este că această capacitate poate afecta producția de energie electrică de la celelalte două centrale din aval, în condiiile în care se schimbă disponibilitate resurei de apă de pe Dunăre

Producătorul de energie de stat din Serbia, EPS, și omologul său român, Hidroelectrica – majoritar deținut de stat – operează deja împreună centralele hidroelectrice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, la granița dintre cele două țări. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).

În prezent, Serbia are o singură centrală hidroelectrică reversibilă – centrala Bajina Basta, cu o capacitate de 614 MW, situată în vestul țării – și plănuiește construcția unei alte unități – centrala Bistrica, cu o capacitate de 646 MW, tot în vestul țării.