Prima clasificare a universităţilor din România, anulată în instanţă. Cine a îngenuncheat Ministerul Educaţiei – analiză

În septembrie 2011, Ministerul Educaţiei, condus la acea vreme de Daniel Funeriu, a făcut publice rezultatele primei clasificări după standarde europene a universităţilor publice şi private acreditate din România, precum şi a programelor de studii oferite de universităţi.

Care sunt mizele ierarhizării universităţilor şi programelor de studii

Răspunsul scurt: universităţile şi programele de studii din vârful clasamentului vor atrage cei mai mulţi candidaţi şi cei mai mulţi bani de la stat.

În 2011, în urma ranking-ului realizat de Ministerul Educaţiei şi de Asociaţia Universităţilor Europene, universităţile de prim rang, clasate în categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, au primit cu 20% mai multe locuri la master şi doctorat decât în anii precedenţi, deci mai mulţi bani, în vreme ce universităţile categoria a III-a – adică cele centrate pe educaţie – au primit mai puţine locuri de master şi doar pentru programele competitive, pe cale de consecinţă – mai puţine fonduri.

Mai mult, miza banilor pe care îi atrag sau pierd, după caz, universităţile – în urma poziţiilor ocupate în clasamentul realizat de Ministerul Educaţiei şi de Asociaţia Universităţilor Europene – este cu atât mai mare cu cât absolvenţii de liceu se vor orienta mai degrabă spre universităţi din topul clasamentului şi vor alege programele de studii (licenţă/master/doctorat) cel mai bine cotate.

„Scopul final al acestor clasificări şi ierarhizări este de a oferi tinerilor o imagine exactă a învăţământului superior, nu contează ce finanţare are şi ce formă de proprietate are. Tinerii trebuie să ştie că în universitatea X există un program foarte bine cotat, cu rezultate foarte bune, dar şi că acea instituţie are un program foarte slab cotat„, ne-a spus Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare şi dezvoltare tehnologică.

Prima ierarhizare a universităţilor din România după standarde europene: cine a făcut-o şi mai ales cum

Evaluarea universităților s-a realizat pe baza unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației, aprobate prin Hotărâre de Guvern. Măsurătorile efective au fost făcute de Asociaţia Universităţilor Europene, „cea mai credibilă voce la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte clasificarea universităţilor”, susţinea Daniel Funeriu când a dat publicităţii rezultatele primei ierarhizări a universităţilor de la noi.

Rezultatele primei clasificări a universităţilor din România după rigori europene au fost valabile pentru anul universitar 2011-2012.
Ministerul a promis că va reface anual clasificarea universităţilor şi programelor de studii din România. Nu s-a întâmplat. Pentru că Ministerul Educaţiei încă se mai judecă pentru a reabilita prima ierarhizare a universităţilor din România.

Cum a stabilit Asociaţia Universităţilor Europene (EUA) învingătorii şi învinşii din sistemul universitar românesc

EUA a măsurat o serie de indicatori de performanţă pentru universităţile din România, folosind informaţiile comunicate de fiecare universitate din România, relativ la intervalul de timp 2006-2010.

De exemplu, pentru a măsura performanţa universităţilor în cercetare, EUA le-a întrebat câte articole au publicat în reviste indexate Thomson Reuters Web of Knowledge, în intervalul 2006-2010, câte articole indexate BDI au, relativ la aceeaşi perioadă. Mai mult, universităţile au comunicat EUA numărul de articole publicate în reviste de specialitate naţionale recunoscute de CNCS, dar şi câte cărţi şi capitole de cărţi au publicat la edituri internaţionale, între 2006-2010.

Nu intrăm în detalii tehnice referitoare la metodologia folosită de EUA ca să clasifice universităţile din România. Găsiţi aici lista completă a informaţiilor solicitate universităţilor în 2011.

Cine a contestat rezultatele primei clasificări a universităţilor din România şi de ce

„Clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii a fost contestată de Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Educaţiei, după două luni în care publicaţia noastră a solicitat insistent această informaţie.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a chemat în judecată Ministerul Educaţiei la Curtea de Apel Suceava şi a solicitat anularea Ordinului privind constatarea rezultatului clasificării universităților, dar şi a Ordinului Ministerului Educaţiei prin care s-a aprobat metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România pentru anul 2012, ne-au declarat oficialii Universităţii publice din Suceava.

Aşa cum am explicat mai sus, cel de-al doilea Ordin de ministru contestat în instanţă stabilea tocmai miza clasificării universităţilor din România, adică alocarea fondurilor bugetare către universităţi, în funcţie de rezultatele obţinute în ranking-ul universităţilor şi în clasamentul programelor de studii: „Suntem în prezența unui ordin ale cărui efecte juridice sunt subsecvente ordinului din 2011 (referitor la clasificarea universităţilor şi a programelor de studii, n. red. ), impunându-se și anularea acestuia, având în vedere că un act administrativ valid nu poate avea ca referință un alt act administrativ – respectiv rezultatele ierarhizării programelor de studii organizate de universitățile acreditate din sistemul național de învățământ – echivoc și nefundamentat”, ne-au spus oficialii Universităţii publice din Suceava.

Unde e Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava în prima clasificare a universităţilor şi programelor de studii din România după rigori europene

Pe de o parte, Universitatea publică din Suceava a fost clasificată ca instituţie de învăţământ superior de categoria a III-a, a universităţilor centrate pe educaţie, deci s-a numărat printre cele mai slabe din România, în ranking-ul EUA din 2011.
Pe de altă parte, cele mai multe programe de studii ale Universităţii publice din Suceava au primit calificativele B, C şi E, în această succesiune.
Însă câteva programe de studii ale Universităţii publice din Suceava au intrat în prima ligă. Dintre acestea, amintim programele de Inginerie electrică şi energetică, Finanţe, Relaţii economice internaţionale.

Ce a contestat şi cum s-a apărat în instanţă Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava

• Ministerul Educaţiei a omis să facă publică tocmai metodologia efectivă prin care a stabilit care sunt cele mai bune universităţi şi programe de studii din România.

„Deşi universităţilor li s-a solicitat să-şi facă o autoevaluare a activităţi didactice şi de cercetare şi să se autoclasifice, printr-o raportare la misiunea universităţii, conform Legii nr.1/2011, Ministerul Educaţiei nu a comunicat setul de criterii, standarde şi indicatori pe baza cărora se realizează evaluarea, ponderea acestora pe fiecare tip de activitate şi nici modalitatea concretă de calcul„, a spus pentru ECONOMICA.NET Ştefan Purici.

• Ministerul Educaţiei nu a făcut publice punctajele efective obţinute de fiecare universitate publică şi privată, după publicarea rezultatelor primei ierarhizări a universităţilor din ţara noastră.

„Ministerul nu a comunicat punctajul obţinut de fiecare universitate în parte, nici măcar după publicarea clasificării universităţilor, ceea ce ne-a lezat dreptul de a beneficia de transparenţa demersurilor autorităţilor publice și a încălcat Metodologia de evaluare în scopul clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii publicată în Monitorul Oficial Nr. 569 din data de 10.08.2011. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât procesul de validare a datelor raportate de universități de către comisiile numite de Ministrul Educaţiei a fost superficial, fapt demonstrat de numeroase erori și abateri de la regulile de raportare existente în rapoartele universităților publicate pe website-ul oficial de raportare”, ne-au explicat oficialii Universităţii publice din Suceava.

Or, metodologia întocmirii unui ordin de clasificare a universităţilor impune existenţa unor punctaje (scoruri) ataşate fiecărui participant la procesul de clasificare care în cazul primei clasificări a universităţilor a lipsit cu desăvârşire, au adăugat oficialii Universităţii.

Rezultatele ierarhizării programelor de studii au fost, la fel ca în cazul clasificării, postate pe site-ul ministerului, neexistând însă o evidențiere clară a criteriilor folosite pentru a se ajunge la rezultatul consemnat și nici vreun punctaj corespondent fiecărei categorii, au concluzionat oficialii Universităţii publice din Suceava.

• Ministerul Educaţiei nu a respectat nici măcar ce şi-a asumat în metodologia de clasificare a universităţilor: a spus că stabileşte care sunt cele mai bune universităţi în funcţie de scorurile obţinute de programele de studii organizate de universităţi. Surpriză! Clasificarea universităţilor din România a fost finalizată şi publicată înainte să se fi terminat ierarhizarea programelor de studii.

„Extrem de confuză este modalitatea în care, în timp ce universităţile sunt clasificate în categoriile C, B, A, domeniile de studiu sunt clasificate în categoriile A, B, C, D, E. Deși punctajele folosite în clasificarea universităților se calculează în funcție de punctajele programelor de studii, clasificarea universităților a fost publicată înainte de finalizarea ierarhizării programelor de studii. Mai mult decât atât, există o inconsistență în metodologie între evaluarea programelor de studii (unde se folosesc doar indicatori intensivi) si evaluarea universităților (unde se folosesc si indicatori extensivi). Astfel se poate ajunge la situația anacronică în care programe de studiu care ocupă poziții superioare în ierarhia programelor de studii să nu beneficieze de locuri bugetate la master sau doctorat, pe când cele clasate pe poziții inferioare să beneficieze de locuri bugetate la master și/sau doctorat. Această incoerenţă demonstrează modalitatea neprofesionistă în care s-a procedat la aceste determinări”, au susţinut în instanţă avocaţii Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

• Ministerul Educaţiei nu a publicat metodologia de evaluare a universităţilor în Monitorul Oficial, iar pe site-ul ministerului a publicat-o doar după ce a făcut publice rezultatele ierarhizării.

„Metodologia folosită la evaluarea universităţilor şi programelor de studii nu a publicată în Monitorul Oficial, deşi este un act administrativ cu caracter normativ al unei autorităţi publice centrale, și nici nu a fost publicată pe site-ul ministerului anterior clasificării şi ierarhizării, pentru a fi realizată transparenţa şi pentru a se cunoaşte modalitatea de cuantificare a activităţii fiecărei universităţi, criteriile pe baza cărora se realizează clasificarea şi ierarhizarea. Această Metodologie a fost postată pe site-ul ministerului tardiv, pe data de 06.09.2011”, ne-au explicat oficialii Universităţii „Ştefan cel Mare”.

• Universitatea publică din Suceava a contestat încadrarea ei în categoria universităţilor generaliste.

„Un alt viciu de procedură pe care l-am invocat se referă la includerea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava în categoria universităţilor generaliste. Marea majoritate a universităţilor generaliste clasificate în categoria C și B au programe de studii în domeniile fizică, chimie, matematică, biologie şi/sau informatică, domenii care le-au adus acestora mai mult de 90% din scorul relativ de influență (SRI), factor determinant în realizarea clasificării, în timp ce universitatea noastră, neavând programe de studii în cele cinci domenii nominalizate, a fost dezavantajată, specificul acesteia nefiind corect calificat”, ne-au spus oficialii Universităţii „Ştefan cel Mare”.

• Situaţia fără precedent în România: un ONG a stabilit ierarhia universităţilor din ţara noastră, deşi e ilegal.

„Asociaţia Universităţilor Europene este o persoană juridică de drept privat, constituită prin asocierea mai multor entităţi juridice, care nu poate stabili clasificarea universităţilor din ţara noastră, pentru că nu-i permite legea. Un ONG, fie el şi european, nu poate stabili nimic în ceea ce priveşte sistemul de educaţie din România, care, conform legii, este atributul exclusiv al autorităţii publice centrale din domeniu. În acest sens, asistăm la o situaţie ilegală, care devine ”izvor de drept”, pentru că este fără precedent ca o autoritate publică centrală, în speţă Ministerul Educaţiei, să emită acte administrative prin care constată ce a hotărât un ONG„, ne-au explicat oficialii Universităţii publice din Suceava.

Mai mult, prima evaluare a universităţilor se face, prin excepţie, numai de către un organism internaţional cu competenţă în domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior sau de către o agenţie de asigurare a calităţii înregistrată EQAR, din străinătate, potrivit Legii Educaţiei. Or, Asociaţia Universităţilor Europene nu întruneşte cerinţele legale susmenţionate, ne-au mai spus oficialii Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

• Universitatea „Ştefan cel Mare” a invocat în apărarea sa rezultatele clasificărilor anterioare, dintre care amintim de cea realizată de ARACIS (în anul 2008, la care a obţinut calificativul „grad de încredere ridicat”) şi de Ad Astra (clasificată pe locul 25 din 57, relativ la intervalul 2006-2010).

Pe cale de consecinţă, „ierarhizarea s-a realizat într-un mod netransparent, nelegal și susceptibil de bănuiala unor favoritisme”, ne-au spus oficialii Universităţii publice din Suceava.

Cum se apără Ministerul Educaţiei

În acest dosar, Ministerul Educației a invocat următoarele argumente, pe care nu a dorit să ni le expliciteze, cu toată că i-am solicitat foarte clar acest lucru:

• Legalitatea emiterii ordinelor atacate sub aspectul competenței, temeiul legal și al condițiilor de validitate;
• Scopul procesului de clasificare și ierarhizare care vizeză misiunea pe care se centrează fiecare universitate;
• Publicarea punctajelor pe site-ul care poate fi consultat aici;
• Statutul Asociației Universităților Europene (EUA) de membră fondatoare a EQAR;
• Necontestarea procedurii de colectare a datelor pentru evaluarea universităților.

Universitatea publică din Suceava a câştigat procesul cu Ministerul Educaţiei pe fond. Urmează recursul

Curtea de Apel Suceava (instanţa de fond) a admis acțiunea formulată de către Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, prin sentinţa din 27 februarie 2013, şi a dispus anularea celor două Ordine emise de Ministerul Educaţiei, despre care am vorbit anterior.

Ministerul de resort joacă ultima carte la Curtea de Casaţie și Justiție

Ministerul Educaţiei a declarat recurs care se va judeca pe 27 martie 2014 la Curtea de Casaţie și Justiție.

Veşti bune pentru tinerii care dau la facultate în 2014: se lucrează la o nouă clasificare a universităţilor care va fi gata anul viitor, promite Ministerul Educaţiei.

În acest an, Ministerul Educaţiei va demara un o nouă clasificare şi ierarhizare a universităţilor, ne-au spus oficialii Ministerului de resort. Până la sfârşitul anului vor fi discuţii cu specialiştii privind mecanismele acestui proces, iar de la începutul anului viitor ar trebui să înceapă colectarea datelor, ne-au asigurat ei.
„Această clasificare se va finaliza anul viitor. Anul acesta, sperăm să avem o metodologie care să fie discutată cu universităţile, cu studenţii, cu sindicatele, dar şi cu agenţii economici”, a conchis ministrul Mihnea Costoiu.