1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 12 º

News

Sistemul judiciar românesc, marcat de scandaluri în 2017 - retrospectivă

În linii mari, anul 2017 a fost unul al scandalurilor în justiţia românească, aproape orice iniţiativă legislativă generând nemulţumiri şi reacţii din partea tuturor forurilor, scrie Mediafax.

28 dec, 2017 | Mediafax

Unul dintre cele mai aprige scandaluri a vizat una dintre cele mai importante – şi discutate – instituţii din ţara noastră, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), scrie Mediafax.

Odată cu publicarea în presă, la jumătatea lunii iunie, a unor înregistrări cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care i-ar fi spus lui Jean Uncheşelu că îşi doreşte să "decapeze" instituţional dosarul cu casele şi să ajungă la premier, criza în interiorul instituţiei a crescut pe principiul bulgărelui de zăpadă.

"Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o... /nu se intelege/ DNA-u aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. (..) M-am uitat pe situaţiile astea şi unele sunt îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani, cu urmărirea penală începută şi nesoluţionată (..) Mă îngrijorează de ce nu îi înhăţăm", era prezentată Kovesi spunând în înregistrarea difuzată de România Tv.

Imediat, a venit şi replica DNA. "Înregistrarea conţine fragmente care au fost rostite de procurorul şef în mod public ori la şedinţele de lucru cu procurorii unei secţii operative. Între fragmentele respective au fost intercalate o serie de sintagme", a răspuns instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.

În urma apariţiei în media a înregistrărilor cu discuţiile procurorilor, ce aveau caracter exclusiv intern, a fost deschis un dosar penal, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în cadrul căruia au fost audiaţi toţi magistraţii care au participat la respectivele întruniri.

Pentru a fi identificat cel care a realizat acele înregistrări – pe care Kovesi l-a numit „infractor” într-un e-mail intern - a fost solicitată şi efectuarea testului poligraf. Procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Iorga şi Nicolae Marin s-au opus testării şi au sesizat Inspecţia Judiciară, acuzând şefa DNA de implicare în anchetă şi intimidarea magistraţilor.

La solicitarea lui Kovesi, primii doi au fost revocaţi din funcţiile din cadrul instituţiei, pe motiv că imparţialitatea lui Ţuluş este afectată, întrucât acesta a soluţionat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile şi că Mihaela Iorga nu a înregistrat un denunţ conform procedurii şi nu l-a repartizat.

"Prin urmare, s-a apreciat că aceştia nu mai îndeplinesc condiţia bunei reputaţii pentru a fi procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aşa cum rezultă din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii", a explicat DNA. La începutul lunii noiembrie, Parchetul General a clasat dosarul.

În urma scandalului iscat în jurul acestei anchete, opt procurori au solicitat să plece din cadrul DNA – pentru cinci dintre ei, cererile au fost aprobate, iar pentru ceilalţi trei, respinse, deoarece aceştia nu au solicitat detaşarea la unităţile de unde provin, ci la alte parchete.

Între timp, procurorul Mihaela Iorga a contestat în instanţă decizia de revocare a acesteia de la DNA, care i-a fost admisă.

"Dacă mă gândesc la familia mea, nu (m-aş întoarce -n.r.). Dacă ar fi ceea ce mi-a plăcut întotdeauna să fac, aş opta să lucrez în DNA", a spus procurorul, după ce instanţa i-a admis contestaţia.

Nici ultimele luni ale anului nu au fost uşoare pentru Mihaela Iorga: în luna noiembrie, procurorii DNA Ploieşti au dispus urmărirea penală faţă de aceasta, la data faptelor şi în prezent procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru favorizarea făptuitorului şi patru acte de fals intelectual în formă continuată. DNA arăta atunci că procurorul ar fi ajutat, ”cu intenţie directă, prin acte comisive şi omisive, în scopul îngreunării cercetărilor”, un inculpat cercetat într-un dosar aflat pe rolul DIICOT pe numele căruia au fost emise mandatul european de arestare şi cererea de dare în urmărire internaţională.

Inspecţia Judiciară şi tensiunile din mijlocul procurorilor

La începutul lunii iulie, Inspecţia Judiciară a demarat în mod oficial verificările la DNA şi la Parchetul General, la cererea actualului ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, ancheta vizând activitatea conducerii celor două instituţii. Inspectorii urmau să facă verificări în urma solicitării ministrului Justiţiei, iar concluziile rapoartelor trebuiau înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Verificarea de la DNA a fost un adevărat hăţiş al scandalurilor şi al acuzaţiilor aduse la adresa procurorului-şef al unităţii de parchet. Judecătoarea Gabriela Baltag, membru în CSM, a arătat, într-un comunicat de presă, că Inspecţia Judiciară va fi supusă unei "execuţii", după controlul "fără tact şi respect" care a fost făcut la DNA, existând reclamaţii atât din partea conducerii Parchetului, cât şi din rândul inspectorilor judiciari.

În luna octombrie, raportul realizat în urma verificărilor a fost finalizat, iar în cadrul Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii atât reprezentanţi ai Inspecţiei Judiciare, cât şi ai DNA şi-au prezentat punctele de vedere.

Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară (IJ) a arătat mai multe nereguli depistate în activitatea DNA, inspectorii propunând cercetarea disciplinară, dar menţinerea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Printre neregulile găsite de inspectori se numără tergiversarea anchetelor, dosare în care nu s-au făcut acte procedurale pentru o perioadă îndelungată sau redistribuirea ori repartizarea haotică a dosarelor.

Atunci când şi-a expus punctul de vedere, conducerea DNA a subliniat abaterile săvârşite de către cei şase inspectori judiciari.

"În timpul controlului, mă aşteptam la un control obiectiv. Au fost verificate anumite dosare de către o parte a echipei de control. Am aici un bileţel, din cele multe pierdute de către Inspecţia Judiciară. Acesta este pierdut, în sensul că a fost pus în nişte documente. Se poate observa cu ochiul liber că sunt trecute două numere de dosare, în scris. După care, unul dintre inspectorii judiciari, personal, completează din registru unde este acel dosar, ce s-a întâmplat cu el. Nu pot să vă pun acest document la dispoziţie, vorbim despre o situaţie de confidenţialitate, unul dintre dosare este extrem de important. Mă întreb de ce un inspector care face un control la DNA vine cu bileţele pe care are trecute numere de dosar, după care, la registrele din 2004, şi trece anumite chestiuni?”, a declarat, în cadrul şedinţei Secţiei pentru Procurori din CSM din luna octombrie, Laura Codruţa Kovesi.

Un punct de vedere a fost formulat şi de către inspectorii care au efectuat verificările la DNA. Elena Rădescu a fost coordonatorul echipei care a făcut controlul la DNA, formată din Monica Pleşea, Mihaela Hitruc, Sanda Mateş, Mihaela Focică şi Cornelia Prisăcariu. Anterior publicării raportului, în presă a fost publicată o înregistrare ambientală a unui dialog dintre procurorul Gheorghe Stan, inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, şi procuroarea Mihaela Focică. Cea din urmă arată, în înregistrare, că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA. De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Inspectorii au şi înaintat memorii către CSM. Un memoriu a fost făcut chiar de Elena Rădescu, şeful echipei de control, care a acuzat conducerea instituţiei de implicare nelegală în verificări. Un al doilea memoriu a fost semnat de Mihaela Focică, Cornelia Prisăcariu şi Elena Rădescu, acestea având aceleaşi opinii. Al treilea memoriu a fost întocmit de Monica Pleşea, Sanda Mateş şi Mihaela Hitruc.

În sesizarea pe care Elena Rădescu a înaintat-o membrilor CSM, aceasta a reclamat "lipsa de respect şi de tact în timpul verificărilor" efectuate la Secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate celor de Corupţie. precizând că Monica Pleşea şi Mihaela Hitruc, doi dintre inspectori, "nu au fost mulţumite cu fişele, planurile de anchetă" şi "au adoptat o conduită lipsită de calm bazată pe un ton ridicat. Acest lucru a creat mai multor procurori o stare de disconfort manifestată prin plâns".

În faţa membrilor CSM, procurorul Mihaela Focică a spus, la acea vreme, că tensiunile din interiorul echipei de control erau cunoscute de către conducerea Inspecţiei Judiciare.

„Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: ’Vă felicit!’ ’Pentru ce mă felicitaţi?’ ’Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date’".

Alt inspector a arătat atitudinea de care s-a lovit în timpul verificărilor.

„Din prima zi şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat?”, a spus Daniela Sanda Mateş.

În urma expunerii punctelor de vedere şi a analizării raportului, procurorii din CSM au aprobat, parţial, raportul întocmit de Inspecţia Judiciară după control efectuat la DNA, aceştia subliniind că "activitatea DNA a fost eficientă".

"CSM a formulat propuneri proprii de natură a clarifica: dispunerea unui control în vederea remedierii deficienţelor constatate la nivelul Secţiei a II în termen de 6 luni de la data aprobării raportului. Peste şase luni Inspecţia va merge la DNA să verifice: situaţia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări. 2 situaţia dosarelor repartizate iniţial procurorilor Ţuluş şi Iorga. Situaţia comunicarilor procedurare în 2016 în cazul soluţiilor de clasare dispuse prin ordonanţă şi rechizitoriu. Adică să se verifice dacă în toate dosarele în care s-a dat clasare, prin ordonanţă sau rechizitoriul s-a comunicat persoaei respective dacă a fost interceptată, conform legii", a declarat, la acel moment, Ştefan Lucaciuc, purtător de cuvânt al CSM.

Legile justiţiei, scandal izbucnit la 23 august

Un alt mare scandal a pornit chiar din inima sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei. În 23 august, ministrul Tudorel Toader a arătat, în cadrul unei prezentări Power Point, o propunere de modificare a legilor justiţiei. Una dintre schimbările propuse în noile legi ale justiţiei era trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei.

"Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei. În multe ţări, Inspecţia Judiciară este la Ministerul Justiţiei, repectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub coordonarea, sub conducerea factorului politic. Există şi o soluţie mai radicală, de a autonomiza, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM să îi facă regulamentul de organizare, să-i stabilească şi să aprobe rapoartele, ca după aia ei să se ducă la corpul de magistraţi, procurori. Dacă avem în România 7.000 de magistraţi, avem 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Faceţi proporţia. Ei au un rol foarte important", a spus Tudorel Toader, la acel moment.

Între timp, propunerea ministrului a suferit o serie de modificări, una dintre acestea fiind la înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Magistraţilor, în subordinea căreia să se afle Inspecţia Judiciară. Recent, preşedintele Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a precizat că PSD renunţă la înfiinţarea Consiliului. Florin Iordache a spus, la începutul lunii decembrie, că va rămâne în vigoare articolul 65, care se modifică şi va avea următorul cuprins: „Inspecţia Judiciară este structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti”. Prin urmare, Inspecţia Judiciară rămâne tot la CSM.

Alt scandal iscat pe marginea propunerii lui Tudorel Toader a vizat procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a Parchetului General. Ministrul Justiţiei a anunţat, în luna august, că numirile la Ministerul Public - procurorul general sau procurorul-şef DNA, vor fi făcute de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru procurori din CSM, excluzându-l astfel din acest proces pe preşedintele României.

"La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei", a motivat, la acea vreme, Tudorel Toader.

Totodată, referitor la faptul că preşedintele ţării este eliminat din numirea şefilor de parchete, ministrul a subliniat că motivul introducerii acestei măsuri este acela că şeful statului este cel mai politic om din ţară.

"Preşedintele este cel mai votat, dar cel mai politic. Noi suntem încă sub monitorizare MCV. Prima recomandare (n.r. în cadrul MCV) este instituirea unui mecanism transparent de numire a procurorilor de rang înalt. Din moment ce MCV ne recomandă să găsim o procedură transparentă, departe de ingerinţele politice, înseamnă că e o problemă la nivelul actualei reglementări, pe care noi vrem să o îmbunătăţim", a spus Toader, în luna septembrie.

În legătură cu această propunere, actualul procuror general, Augustin Lazăr, a spus în luna noiembrie că e nevoie ca preşedintele să rămână în ecuaţie.

„Veţi vedea că în MCV se prevede că sistemul de numire a procurorilor de rang înalt să fie unul robust, similar numirii preşedintelui ÎCCJ pentru ca justiţia să poată rămâne independenţa. Altfel, facem experimente care nu îşi gasesc explicaţii", a declarat Augustin Lazăr.

Ulterior, Comisia specială privind justiţia a votat, ca numirea şi revocarea procurorului general al României, a procurorului-şef DNA şi a procurorului şef DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora, să fie făcută de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, adică aceeaşi procedură ca şi în prezent. Într-un amendament la proiectul ce modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţior, adoptat tot de Comisia specială pentru legile Justiţiei, se precizează că preşedintele României poate refuza, motivat, "o singură dată", numirea procurorilor şefi.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO