Socialiştii români ar urma să furnizeze unul dintre cele mai mari grupuri din S&D

Adaugă-ne ca sursă preferată

Această analiză porneşte de la aproximarea numărului de mandate alocate fiecărei ţări, conform Tratatului de la Lisabona, şi încearcă să evalueze numărul aproximativ de mandate pe care partidele naţionale din principalele trei grupuri parlamentare din Parlamentul European – Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Partidului Popular European (PPE) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) – le-ar putea câştiga la viitoarele alegeri, conform sondajelor din fiecare ţară.

Calculul mandatelor are în vedere alocarea proporţională a mandatelor în funcţie de scorurile din sondaje. Analiza a luat în consideraţie proiecţii electorale bazate pe calculul mandatelor în funcţie de legislaţiile electorale specifice, realizate însă la finele anului 2013, precum şi rezultatele electorale din anii anteriori, ca repere pentru calculul repartizării mandatelor. Cele mai recente date ale sondajelor din unele state europene sunt din martie 2014.

În ceea ce priveşte partidele afiliate S&D, conform acestei prime simulări a alegerilor europene, socialiştii români ar urma să furnizeze unul din cele mai importante grupuri de europarlamentari din familia S&D, respectiv al patrulea grup (la egalitate cu Spania, după Germania, Italia şi Marea Britanie), obţinând al treilea scor ca mărime din Europa (după socialiştii din Malta şi cei din Slovacia).

În privinţa partidelor afiliate PPE, popularii români ar urma să aibă un număr mediu de parlamentari, dar cifra cumulată este înşelătoare, câtă vreme este suma a trei grupuri, potrivit Infopolitic. Din acest motiv, fiecare grup în parte va fi unul relativ mic, comparativ cu ponderea României în UE.

Conform datelor şi sondajelor existente până la acest moment, S&D are cu circa 10 mandate în plus faţă de PPE. Este de aşteptat ca ALDE să câştige aproximativ 70 de mandate. Chiar şi dacă PNL ar intra în PPE, grupul socialiştilor europeni ar fi mai mare decât grupul popular.

Celelalte grupuri parlamentare şi independenţii ar putea câştiga aproximativ 275 de mandate. Acest lucru este îngrijorător în condiţiile în care, conform analizelor naţionale, mai bine de jumătate dintre acestea ar reveni grupurilor eurosceptice sau anti-UE, adaugă sursa citată.

Abordând problema unor posibile coaliţii după alegerile din 2014, Infopolitic aminteşte că, potrivit unei simulări elaborate de London School of Economics (LSE), nici coaliţia de centru-stânga (48%), nici cea de centru-dreapta (44%) nu ar putea întruni majoritatea absolută în Parlamentul European.

Cifrele LSE sunt puţin diferite de cifrele centralizate de Infopolitic, dar ele se bazează pe sondaje din toamna trecută. Ele reflectă însă o situaţie politică similară – în care familiile politice tradiţionale nu reuşesc să obţină o majoritate funcţională decât prin colaborări de tip ‘mari coaliţii’.

Creşterea ponderii deputaţilor europeni ‘populişti’ va face probabilă o mare coaliţie, care arată că doar două coaliţii ar putea întruni majoritate absolută, în acest context.

Una dintre acestea ar fi o coaliţie (fie a socialiştilor, fie a popularilor) cu ALDE, care ar putea alege să sprijine un candidat propus de grupul politic care deţine cel mai mare număr de locuri, sau un candidat propus de ALDE, având în vedere poziţia sa centrală într-o astfel de coaliţie. În ambele cazuri, candidatul ar putea fi unul desemnat pentru a candida la preşedinţia Comisiei Europene prin campanie electorală sau un alt candidat care ar putea câştiga suficient sprijin atât în Consiliul European, cât şi în Parlamentul European.

Cealaltă variantă este cea a unei ‘mari coaliţii’, formată doar din grupurile S&D şi PPE – din nou, acestea ar putea alege să susţină un candidat al grupului politic care deţine cel mai mare număr de locuri, sau candidatul la preşedinţia Comisiei în campania electorală ori un candidat de compromis.

În momentul de faţă, conform datelor pollwatch2014.eu, lupta se dă între S&D şi PPE, care se află la o distanţă de 10 mandate. Cu toate acestea, situaţia este încă incertă în Olanda şi Finlanda, unde S&D şi PPE se află fie pe acelaşi loc, fie la o diferenţă de un mandat. În cazul Poloniei, sondajele atestă un echilibru între PPE şi ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni).

Socialiştii i-au egalat pe populari la scor şi ar putea, în premieră după mult timp, să câştige o majoritate relativă în Parlamentul European, potrivit concluziei Infopolitic.

Ca urmare a creşterii ponderii extremiştilor din majoritatea statelor UE, socialiştii şi popularii s-ar putea vedea nevoiţi să colaboreze într-o ‘mare coaliţie’ de tip german, pentru asigurarea unei majorităţi funcţionale în Parlamentul European.

Lunile următoare ar putea consemna atât o continuare a creşterii ponderii extremiştilor, cât şi o detaşare uşoară a socialiştilor de populari în sondajele de opinie, adaugă Infopolitic.