Studiu: Cum va arăta retailul alimentar în 2030. Piețele rămân fără clienți, iar hypermarketurile fără puterea de convingere a promoțiilor

În ultimii patru ani, hypermarketurile și supermarketurile au câștigat aproximativ 19 puncte procentuale din cota de piață a magazinelor de cartier, piețelor și gospodăriilor proprii. Studiile arată că în 2030, peste 92% dintre orășeni se vor aproviziona de la magazinele de mari dimensiuni. Doar 0,4% vor mai merge la piață.
Alina Stanciu - mie, 29 sept. 2021, 22:09

92,4% dintre dintre românii din mediul urban se vor aproviziona, la nivelul lui 2030, din supermarketuri sau hypermarketuri, 6% din magazinele de cartier și doar 0,7% din piață, sunt estimările la care au ajuns cercetătorii în cadrul a două studii cantitative de impact privind evoliuția unor tendințe ale populației privind risipa alimentară, realizate în cadrul programul ADER al Ministerului Agriculturii.

Trendul se poate observa din 2016, de când cota de piață a formatelor mari crește accelerat în detrimentul piețelor și al magazinelor de cartier. În plus, studiul include printre sursele de aprovizionare și  gospodăriile proprii și pe micii producători care vând direct și pentru care va fi tot mai puțin loc.

Procentual, în perioada 2016-2020, hypermarketurile și supermarketurile au „mușcat” cel mai mult  din cotele piețelor și ale producătorilor locali ce vând direct. Iar trendul se va menține până în 2024. Ulterior, conform studiului, formatele care vor avea cel mai mult de suferit vor fi magazinele de cartier, singurele care vor mai rămăne , de altfel, un concurent de luat în seamă al hypermarketurilor și supermarketurilor.

Numeric, la nivelul lui 2020, 70,3% declarau că se aprovizionează din supermarketuri și hypermarketuri , în vreme ce 14,6% mrgeau cu precădere în magazine de cartier, iar 7,6% la piață, în vreme ce în 2016 doar 51,6% mergeau în supermarket sau hypermarket.

„Perspectiva anului 2030 indică o creștere accentuată a ponderii marilor lanțuri de retail în opțiunile consumatorilor din România. Această creștere se va face mai ales în detrimentul piețelor agroalimentare și a aprovizionării din surse proprii sau de la țară”, se menționează ăn studiu.

Legătura dintre politicile marilor lanțuri de magazine și risipa alimentară. Românii nu vor mai fi impresionați de promoții

Conform studiului, pe lanțul alimentar, de la producător la consumatorul final, există două verigi în care pierderile sau risipa sunt semnificative: producătorul primar pierde 4,2% din volumul anual de produse, în timp ce consumatorul din mediul urban risipește 6,5% din ceea ce cumpără. În plus față de aceste entități, alimentația publică transformă în deșeuri 8,6% din volumele anuale de produs epe care le au la dispoziție.

De ce se întâmplă acest lucru?

„Pe întreg lanț alimentar, constatăm că, în afară de veriga consumatorului final, care este  foarte importantă, al doilea risc de risipă apare la producția primară. Este cea care înmagazinează pierderile, în contextul în care procesatorii și distribuitorii se descarcă de surplus pe seama acestora. Practic,  daca nu au valoare comercială, sunt acele produse urâte, produsele agricole nu pleacă din câmp”, explică Sorin Iorga, Institutul de Cercetare București.

Potrivit acestuia, în cazul retailului, risipa este redusă urmare a faptului că procesele acestora sunt foarte bine optimizate. În plus, comercianții au la dispoziție „arma” marketingului și a publicității pentru a convinge consumatorii să cumpere mai mult. Cu toate acestea, analiza frecvenței manifestărilor unor cauze determinante de risipă alimentară, din cadrul studiului relevă că populația va fi tot mai puțin influențată de promoțiile și ofertele speciale ale rețelelor de retail.  Frecvența foarte des/ des scade de peste 5 ori în 2030 față de 2016.

În schimb, vor continua să rămână o problemă ordinea de consum a alimentelor ca și păstrarea alimentelor începute, respectiv reambalarea acestora. De asemenea, respondenții devin mai exigenți în evaluarea comportamentului lor, astfel încât aprecierile privind frecvența redusă a manifestării unor cauze sunt mai degrabă considerate drept rare.

„Conștientizarea consumatorului (cu privire la riscurile apariției risipei alimentare n.red) trebuie să fie susținută pentru că trebuie să se lupte cu metode foarte efciente de influențare prin publicitare’, mai spune Iorga.

Cum se reduce risipa alimentară în marile lanțuri. Studiu de caz Kaufland

„Pentru că risipa alimentară reprezintă un aspect important care se manifestă pe întreg lanțul valoric, de la producători și până la consumatori, investim constant în sisteme complexe pentru a reduce  impactul la nivel de magazine, implicându-ne în același timp și în campanii și activități dedicate stakeholderilor noștri”, anunță Kaufland, retailerul cu cel mai mare număr de hypermarketuri la nivel național, care a lansat ieri ”Atenție, delicios!”, prima campanie integrată anti-risipă alimentară. Scopul acesteia este ca până în 2030 să se reducă cu până la 50% risipa alimentară din toate magazinele Kaufland și să crească nivelul de conștientizare al acestui fenomen și în rândul consumatorilor. Cu această ocazie și pentru a atrage atenția consumatorilor, în următoarea perioadă, în 20 de magazine Kaufland vor fi disponibile fructe și legume autohtone ”imperfecte”.

Altfel, compania se implică în reducerea risipei alimentare prin reducerea prețurilor la produsele ce se apropie de data expirării, prin evitarea stocurilor- datorită sistemelor complexe de gestionare a stocurilor și proceselor automate, produsele sunt achiziționate în cantitățile necesare- prin educare – angajații Kaufland România dobândesc cunoștințele necesare despre reducerea pierderilor de produse, respectând totodată standardele de prospețime și igienă și prin utilizare și recuperare – compania se implică în comunități alături de asociații neguvernamentale și bănci de alimente pentru a dona alimentele care încă pot fi utilizate.

Risipă în funcție de venituri. România nu risepește din sărăcie

Un alt factor care influențează risipa alimentară se referă la venituri. 39% dintre respondenții unui studiu realizat de Departamentul … cheltuiesc între 501 și 1.000 de lei pe lună pe mâncare, alți 26% între 201 și 500 de lei, ar 22% între 1001 și 2.000 de lei.

„Nu doar că avem consumatori educați și campanii de educare eficiente, dar mâncarea începe să coste tot mai mult în România. Din studii am văzut că acele alimente mai scumpe se risipesc mai greu și coșul zilnic devine tot mai scump. De aceea, devenim tot mai conștienți cu ce îl umplem și cât ne costă”, mai spune xxx potrivit căruia, în 2016, românul risipitor era adultul tânăr, educat, cu salariu foarte mare.

„Analiza prospectivă indică o proporție ridicată a celor care vor risipi sub 2,5% din alimentele la toate categoriile de venit, inclusiv la cei cu venituri mai mari (54,65%). Un fenomen special se înregistrează pentru categoria celor cu venituri de sub 1.500lei/luna, care par a înregistra cea mai ridicată pondere pentru nivelul de risipă în intervalul 6-10% (cca 23% din grupul țintă), ceea ce reprezintă un nivel ridicat în 2030, în contextul unui nivel mediu prognozat de risipă de 2,04%”, se menționează în studiul ADER.

Aruncăm 5% din măncarea pe care o cumpărăm

Potrivit studiului Food Waste Index Report, în 2021, în România se aruncau 70 de kg de mâncare de persoană, față de 129 de kilograme în 2016, iar tendința pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată a nivelului risipei alimentare până la aproximativ 2% din ceea ce se cumpără.

Practic, dacă vorbim despre comportamentul mediu, românii aruncă 5% din alimentele pe care le cumpără. 50% dintre respondenți aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, iar 10% aruncă peste 30% din ceea ce cumpără.

71% dintre respondenți apreciază că în gospodăria lor nu se aruncă deloc sau se aruncă puțină mâncare. Un sfert dintre respondenți însă apreciază că aruncă o cantitate moderată de mâncare, în timp ce 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare. Cel mai des se aruncă mâncarea gătită (36%), pâine și produse de panificație (17%).

În ceea ce privește motivele pentru care românii aruncă mâncare, peste 45% spun că gătesc prea mult, iar 11% merg rar la cumpărături și estimează greșit cantitățile pe care le achiziționează. 8% spun că de vină este lipsa listelor de cumpărături care i-ar determina să achiziționeze strict ceea ce le trebuie, în vreme ce 5% aruncă mâncarea pentru că li se strică sau expiră în frigider.

„Răspunsurile confirmă modelul tradițional-conservator al gospodăriilor românești- în casă se gătește mult, este preferată mâncarea proaspătă, ceea ce înseamnă că mîncarea mai veche, care rămîne, se aruncă. Răspunsurile care leagă aruncarea alimentelor de comportamentul de cumpărare, adică modelul cultural urban-modern (în care se fac cumpărături săptămânale), însumează cam 20-25% dintre respondenți”, explică Cornel Hanganu, consilier Dep. Dezvoltare Durabilă.

Cum să faci să nu mai arunci mâncare 

Potrivit speciaaliștilor din Departamentul Dezvoltare Durabilă, pentru a risipi cât mai puțină măncare, consumatorii ar trebui:

  • să cumpere inteligent, pe baza unei liste de cumpărături întocmită acasă
  • să cumpere produse urâte- nu toate produsele arată foarte bine, dar pot avea același gust bun
  • să verifice data de expirare
  • să păstreze garniturile gătite pentrru fripturi
  • să gătească și să comaande de la restaurant în porții mici
  • să doneze
  • să organizeze bine frigiderul- alimentele mai vechi trebuie puse în față, pentru a fi consumate cu prioritate
  • să macereze

Citește și

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Corina Martin: Sunt posibile anulări ale sosirilor navelor de croazieră în Portul Constanţa, din cauza tensiunilor geopolitice
Corina Martin: Sunt posibile anulări ale sosirilor navelor de croazieră în Portul Constanţa, din cauza tensiunilor geopolitice
 Multe din sosirile navelor de croazieră maritime şi fluviale în Portul Constanţa din 2022 ar putea fi anulate din cauza ...
Număr de telefon şi platformă online la DSP Bucureşti pentru testarea RT-PCR la domiciliu sau în centrele de recoltare
Număr de telefon şi platformă online la DSP Bucureşti pentru testarea RT-PCR la domiciliu sau în centrele de recoltare
Ministerul Sănătăţii (MS) informează luni că persoanele din Capitală care prezintă simptome de SARS-CoV-2 cu indicaţie ...
Rusia acuză NATO că „exacerbează” tensiunile cu „isterie” desfăşurând forţe în Europa de Est
Rusia acuză NATO că „exacerbează” tensiunile cu „isterie” desfăşurând forţe în Europa de Est
Kremlinul a acuzat luni NATO şi Statele Unite de "exacerbarea" tensiunilor cu "isterie" prin decizia de a desfăşura nave ...