Românii, prinși „în ofsaid” de pandemie: Majoritatea habar nu au de aplicațiile băncilor și autorităților. Net doar pentru „bârfe”- STUDIU

Pandemia cu noul coronavirus a prins 14% din populația României în ipostaza de a nu fi folosit internetul niciodată. În plus, jumătate dintre românii care locuiau singuri nu aveau internet acasă. În schimb, dintre cei care aveau și foloseau zilnic, majoritatea erau deprinși să comunice prin internet cu rude și cunoștințe. Statisticile ante Covid-19 indică și faptul că nu ar fi trebuit să apară probleme cu adaptarea la un mod virtual de a face cumpărături. În schimb, prea puțini cetățeni aveau încredere în platformele virtuale ale autorităților statului pentru a-și rezolva problemele online și mai puțini își rezolvau problemele bancare online.
Alina Stanciu - mar, 12 ian. 2021, 19:24
Românii, prinși

Fie că erau acasă sau nu, anul trecut, înainte de declanșarea pandemiei, 12,8 milioane de români cu vârsta între 16 și 74 de ani foloseau internetul, dintre care 79,1% utilizau zilnic, iar 18% săptămânal. La modul general, în anul 2020, 78,2% dintre gospodăriile din România aveau acces la reţeaua de internet de acasă în creṣtere faṭă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale, 60,9% dintre acestea concentrându-se în mediul urban, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică.

Pe zone, internetul era prezent în 8 din 9 gospodării, dacă vorbim despre București și în procente similare în Vest (84,9%) ṣi Nord-Vest (81,9%). În schimb, în zona de Sud Est, doar 72% dintre locuințe aveau acces la internet, iar în Nord-Est procentul este de 73,6%. “Numărul de persoane din gospodării constituie un factor de influenţă important, în ceea ce priveşte conectarea la internet. Faţă de anul 2019 se constată o creşteră a tuturor gospodăriilor cu acces la internet formate din gospodării de o persoană (3,4 puncte procentuale), din 2 persoane (2,9 puncte procentuale), ṣi 3 sau mai multe persoane (2,5 puncte procentuale)”, explică analiștii INS.

Copiii, un factor important în ceea ce privește accesul la internet

Potrivit acestora, gospodăriile cu copii prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet. Din aceste gospodării 96,7% accesează internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul gospodăriilor fără copii. În schimb, doar 50,2% dintre gospodăriile cu o persoană aveau acces la internet. “Interesul copiilor pentru internet este determinat atât de factori obiectivi, cum ar fi cursuri online ṣi rezolvarea unor sarcini de natură şcolară, dar reprezintă şi o formă extrem de populară de petrecere a timpului liber (jocuri, filme, reţele de socializare). O preponderenţă crescută a accesului la internet în rândul gospodăriilor cu copii se păstrează şi atunci când analizăm distribuţia după tipul gospodăriei şi statutul occupational al capului gospodăriei. Ponderea cea mai ridicată a gospodăriilor cu copii dependenţi cu acces la internet se întâlneşte în rândul gospodăriilor conduse de salariaţi (98,5%). Proporţiile gospodăriilor de pensionari şi de lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au în componenţă copii şi care sunt conectate la internet, sunt de 97,1% şi respectiv 92,8%”, se mai arată în studiul INS.

Înainte Covid. De ce foloseau românii internetul

Conform ancheiet INS, chiar și înainte de pandemie, românii erau deprinși să comunice între ei prin intermediul internetului. Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în 2020, la începutul anului, se numără cele legate de participarea la reţele de socializare (82,7% dintre persoanele care au utilizat internetul în ultimele 3 luni), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (71,1%) ṣi utilizarea mesageriei instant (58,0%). De asemenea, de un interes ridicat se bucură utilizarea internetului pentru: găsirea de informaṭii de bunuri sau servicii (58,4%), citirea online a site-urilor de ṣtiri/ziarelor/revistelor de ṣtiri (47,7%), pentru a asculta sau descărca muzică (43,5%) ṣi căutarea informaṭiilor despre sănătate (35,8%).“Specificul activităţilor prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariaţii să manifeste o preocupare mai mare faţă de accesul la informaţii, cum ar fi: găsirea de informaṭii despre bunuri sau servicii (65,3%). Această categorie este urmată de elevi ṣi studenṭi cu o pondere de 58,7%. Un interes deosebit îl manifestă elevii ṣi studenṭii în accesarea internetului pentru participarea la reţele de socializare (91,2%) ṣi pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (83,9%)”, se mai arată în studiul citat.

Relația cu autoritățile. Doar 16% apelau la mediul virtual

Dacă în ceea ce privește comunicarea cu alte persoane fizice, am putea presupune analizând datele INS că nu au fost probleme de adaptarea la  mediul online, în ceea ce privește relația cu autoritățile utilizarea mediului online era foarte puțin uzitată. Mai exact, din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni înaintea desfășurării anchetei,doar 15,9%  au interacţionat virtual cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal. Dintre aceştia, 74,8% s-au limitat la a căuta să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, 59,9% au solicitat descărcarea formularelor oficiale, iar 49,1% au transmis formularele completate.

La sate, doar 10,4% au interacționat cu autoritățile în acest mod. În rest, nivelul de interes pentru aceste interacţiuni cu autorităţile publice este crescut în regiunea Bucureşti – Ilfov (30,5%) şi se manifestă mai scăzut în regiunile Nord-Est (12,1%), Sud-Muntenia (12,2%) şi Nord-Vest (12,4%).

De ce nu o fac mai mulți?

Platformele autorităților sunt percepute ca fiind nesigure

O analiză a motivelor invocate de persoanele care trebuiau să transmită formulare completate autorităților publice pe site sau cu ajutorul aplicațiilor și nu au mai trimis relevă faptul că 36,4% erau îngrijorați de faptul că datele lor personale nu sunt protejate, 35,9% se temeau că nu au abilitățile sau cunoștințele necesare pentru a utiliza platformele instituțiilor, 18,1% nu au fost nevoiți pentru că altcineva a făcut acest lucru pentru ei, iar 17% s-au confruntat cu faptul că nu există un astfel de serviciu electronic în cazul autorității publice unde voiau să trimită formulare.

Bărbații au fost cu 27,8 puncte procentuale mai puțin îngrijorați decât femeile în ce privește protecția sau securitatea datelor, iar femeile au fost cu 8,8 puncte procentuale mai puţin îngrijorate din lipsa abilităţilor sau cunoṣtinţelor în utilizarea web-site-urilor .

Utilizatorii de internet care accesau site-urile autorităţilor şi care utilizau serviciile publice se întâlneau mai frecvent printre persoanele cu vârste cuprinse între 16-34 ani (17,9%) şi cei din grupa de vârstă 35-54 ani (17,5%).

După nivelul de instruire al utilizatorilor, 45,4% reprezintă persoanele cu nivel superior de instruire care accesează site-urile autorităţiilor ṣi care utilizează serviciile publice, 11,3% cu  nivel mediu de instruire şi 4,7% cu nivel scăzut de instruire. Din punct de vedere al statutului ocupaţional, salariaţii au utilizat în măsura cea mai mare site-urile web ale autorităţiilor sau serviciilor publice (22,3%).

De remarcat, de asemenrea, că și ponderea celor care folosesc internet banking era foarte mică la început de 2020.

Conform INS, doar 14,8% dintre românii între 16 și 74 de ani care au declarat că au folosit internetul în ultimele trei luni au utilizat Internet banking prin site web sau aplicaţie.

Comerțul electronic – patru din șapte bărbați cupărau online

În ceea ce privește deschiderea românilor față de comerțul electronic, acest mod de a face shopping a început să ia amploare în ultimii ani, independent de factori externi precum criza medicală pe care o traversăm. Din datele INS, ponderea persoanelor în vârstă de 16–74 ani care au apelat la serviciile online pentru a comanda şi/sau cumpăra produse şi servicii (raportat la persoanele de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul) a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând la un maxim de 58,2% la începutul lui 2020.

Practic, internetul a fost accesat pentru a comanda/ cumpăra produse de patru din șapte dintre bărbaţi (58,7%), raportul fiind aproximativ la fel și pentru femei (respectiv 57,7%). Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează la serviciile magazinelor online sunt atât tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 34 ani (69,9%), cât și persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 35 – 54 ani (60,3%). În ceea ce privește nivelul de instruire, absolvenții de studii superioare au cumpărat produse prin intermediul internetului în proporţie de 84,7%, urmate, la distanță destul de mare, de persoanele cu nivel de instruire mediu (57,5%).

După statutul ocupațional, o deschidere mai mare către acest tip de comerţ se observă în cazul elevilor/ studenţilor şi salariaţilor, ponderile acestora înregistrând valori de 71,3%,  respectiv 67,8% în totalul utilizatorilor de internet din fiecare categorie. La polul opus se află pensionarii, aceștia fiind într-un procent de 30,5%.

Față de 2019, ponderea celor care au apelat la comerţul electronic a crescut în anul 2020 cu 15,8 puncte procentuale. Această tendință se observă atât la persoanele de sex masculin, cât și la cele de sex feminin, cu 16,2 puncte procentuale, respectiv 15,5 puncte procentuale mai mult față de anul 2019.

Creșteri semnificative se remarcă și pe medii de rezidență față de anul precedent. Astfel, în mediul urban, ponderea persoanelor care au comandat bunuri pe internet a crescut cu 16,1 puncte procentuale, iar în mediul rural cu 15,6 puncte procentuale.

Ce produse cumpărau românii online

Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului se numărau, înainte de pandemie, îmbrăcămintea, înregistrându-se o pondere de 71,2% din totalul persoanelor care au folosit comerţul electronic în ultimele 3 luni în interes personal. La distanță, dar într-o proporție mai mare se situează și livrările de la restaurante, lanțuri fast-food și servicii de catering, cu o pondere de 28%, urmate îndeaproape de produsele cosmetice, de înfrumusețare și relaxare, cu o pondere de 24,2% și de produsele de curățare și igienă personală, într-o proporție de 18,2%.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Ungaria vrea ca UE să sprijine financiar țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu pentru ca acestea să stopeze fluxul migrator
Ungaria vrea ca UE să sprijine financiar țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu pentru ca acestea să stopeze ...
Uniunea Europeană trebuie să lanseze un program financiar şi tehnic de anvergură pentru a ajuta ţările din Africa de ...
Marile companii farmaceutice au început să dezvolte vaccinuri care să țintească varianta Omicron a SARS-CoV-2. Serurile ar putea fi gata în câteva luni
Marile companii farmaceutice au început să dezvolte vaccinuri care să țintească varianta Omicron a SARS-CoV-2. Serurile ...
Companiile Pfizer-BioNTech, Moderna şi Johnson & Johnson au început să lucreze la vaccinuri anti-COVID-19 care ţintesc ...
Comisia Europeană a publicat un ghid online cu toate ofertele de finanțare din UE pentru sectorul cultural
Comisia Europeană a publicat un ghid online cu toate ofertele de finanțare din UE pentru sectorul cultural
Comisia Europeană (CE) a lansat, luni, un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunităţile de finanţare disponibile ...