Suntem ţară ţintă pentru rebuturi: Investiţii de milioane de euro în autobuze second hand la Bucureşti şi Iaşi

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat luna trecută că „RATB va organiza în regim de urgenţă o licitaţie pentru achiziționarea a 200 de autobuze second hand, nu mai puțin de euro 4, adică de 2,3,4 ani, pentru că licitația pentru autobuzele noi ar dura foarte mult”.

Şi regia de transport în comun din Iaşi a lansat la licitaţie un contract estimat la 5,51 milioane de lei, fără TVA, pentru achiziţia a 35 de autobuze rulate. Costul estimat pentru un autobuz second-hand este astfel de 157.000 lei (35.000 euro).

„Licitaţii pripite şi dubioase”

Autobuzele rulate ce urmează a fi achiziţionate trebuie sa fie relativ noi, pentru a da o sumă atât de mare, de 35.000 de euro, consideră Cristian Muntean, președintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI). Totuşi, cu încă 5.000-10.000 de euro/bucată pot fi luate autobuze noi, la care există şi garanţie, adaugă Cristian Muntean, care este împotriva achiziţionării de autovehicule second hand.

Acesta menţionează că după cumpărarea de autobuze vechi, pot apărea o gramadă de costuri neprevăzute, care nu au putut fi identificate la momentul achiziţiei. În plus, regiile de transport vor rămâne tot cu un parc învechit de autobuze, cu costuri mari de întreţinere şi reparaţii.

Şeful asociaţiei de service-uri auto consideră că înainte de aceste „licitaţii pripite şi dubioase”, regiile transport ar trebui să realizeze un studiu care să arate costurile pentru reparaţii şi întreţinere pentru parcul existent.

În opinia sa, există două variante pentru valorificarea „parcului rece”: fie sunt reparate autovehiculele trase pe dreapta, fie sunt scoase la vânzare. „Cu fiecare zi în care un autovehicul nu funcţionează, acesta se deteriorează mai mult decât dacă ar fi utilizat”, explică Muntean.

1 din 3 autobuze RATB stă degeaba

Potrivit unor date publicate de RATB, aproape o treime dintre autobuzele Regiei nu sunt folosite din lipsa pieselor de schimb, la fel jumătate dintre tramvaie şi trolee.

„Avem autobuze care stau pe dreapta doar din cauză că nu au cauciucuri”, spune Marius Bucur, preşedintele unuia dintre sindicatele din cadrul RATB, respectiv Sindicatul Transportatorilor Liberi Bucureşti (STLB).

Acesta consideră că „este o mare prostie să luăm autobuze second hand doar pentru că aşa are impresia primarul general că va merge mai bine RATB-ul”.

Sindicalistul RATB nu înţelege de ce nu se pune accentul pe tramvai, mijloc de transport ecologic şi care are capacitate de trei ori mai mare decât un autobuz.

„Un tramvai are o capacitate de 400 de călători. Cele care sunt pe traseu merg de multe ori peste capacitatea lor şi nu se sesizează nimeni. Pe linia lui 41 dimineaţa merge un tramvai la 2-3 minute şi nu se face faţă”, adaugă Marius Bucur.

Mai mult, acesta spune că numărul de tramvaie din trafic a scăzut cu peste 100 faţă de perioada 2007-2008, din cauză că multe dintre ele au ajuns epave şi stau în depouri. Potrivit lui, în 2007-2008, erau 380 de tramvaie pe traseu, faţă de 245 în prezent.

Bucur admite însă că tramvaiele sunt mai greu de reparat decât autobuzele. El spune că aceste lucrări de reparaţii pot fi efectuate totuşi la o unitate a RATB. „Avem uzina de reparaţii din Colentina, care stă degeaba. De ce nu dă de lucru oamenilor?”, întreabă sindicalistul.

În acest moment parcul auto al RATB este compus din: 1000 de autobuze, dintre care doar 648 se afla în trafic, 485 de tramvaie dintre care în traseu 245 şi 297 de troleibuze, în traseu 155.