Mult mai mult decât a creşte povara celor împrumutaţi în franci elveţieni, renunţarea de către Banca Elveţiei la pragul de 1,20 franci elveţieni pentru un euro a reprezentat o lovitură puternică pentru economia Ţării Cantoanelor. Şocul iniţial şi inevitabil a afectat afacerile exportatorilor într-un stat în care jumătate din PIB este dat de exporturi. Riscul a fost însă asumat pentru că intrările de capital în Elveţia şi relaxarea cantitativă (quantitative easing )decisă de BCE a transformat pragul sus-amintit în capacul unei oale sub presiune. Care a sărit în data de 15 ianuarie a.c.