Ţările europene sunt pe cale să îşi atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze până la începutul iernii, dar costul va fi de peste 50 de miliarde de euro

Guvernele europene s-au îngrijorat că reducerea livrărilor Rusiei prin principalul său gazoduct către Germania va lăsa ţările în imposibilitatea de a-şi îndeplini obiectivele de reumplere a depozitelor pentru iarnă.

Acestea au reuşit să reumple mod constant depozitele de gaze prin reducerea cererii, trecând de la gaze la cărbune pentru unele centrale electrice, şi prin creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL).

Nivelurile de stocare a gazelor europene erau marţi la 70,54%, depăşind media pe 5 ani de 70,32%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE), publicate joi.

De asemenea, nivelurile nu erau departe de media pe 10 ani, de aproximativ 71,40%.

Uniunea Europeană îşi propune să reumple spaţiul de stocare până la 80% din capacitate până la 1 noiembrie, pentru a oferi un tampon pentru lunile de iarnă, când cererea este maximă, potrivit Reuters, citat de News.ro.

UE a stabilit, de asemenea, obiective intermediare pentru fiecare ţară, pentru fiecare lună.

Germania, care este cel mai grav afectată de fluxurile reduse de gaze ale Rusiei, şi-a stabilit un obiectiv mai mare şi îşi propune să aibă depozitele pline în proporţie de 95%, până în noiembrie.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că sunt pe cale să atingă ţinta, analiştii au avertizat împotriva automulţumirii şi au avertizat că dependenţa Europei de gazele ruseşti este departe de a fi încheiată.

„Europa rămâne dependentă de două lucruri: cât de rece va fi iarna şi cum vor evolua livrările ruseşti spre primăvară.

Incertitudinea asupra ambelor va menţine probabil preţurile ridicate, chiar dacă stocurile continuă să crească în următoarele luni”, a declarat un analist specializat în piaţa petrolului al UBS, Giovanni Staunovo.

Analiştii şi experţii industriali au avertizat că umplerea depozitelor de gaze la nivelurile ţintă ar fi imposibilă dacă Rusia va reduce total aprovizionarea prin conducta Nord Stream 1 către Germania.

Firmele private sunt în primul rând responsabile pentru alimentarea depozitelor.

Guvernele europene au oferit stimulente, cum ar fi linii de credit, împrumuturi şi subvenţii pentru a le ajuta să cumpere gaze, deoarece preţurile au atins niveluri record.

Preţul contractului olandez de gaze TTF pe termen de o lună, referinţa pentru Europa, aproape s-a triplat de la începutul anului din cauza încetinirii livrărilor de gaze ruseşti prin Nord Stream 1 şi a unei pieţe globale strânse.

Acest lucru face ca achiziţiile de gaze angro să fie o întreprindere costisitoare.

”În mod ipotetic, înlocuirea livrărilor Nord Stream 1 în această iarnă, pe baza preţului viitor al TTF pentru sezonul de iarnă, ar costa Europa peste 50 de miliarde de euro, preţ de aproximativ 10 ori mai mare decât preţul istoric”, a declarat Callum Macpherson, şeful mărfurilor la Investec.

Simone Tagliapietra, membru senior la institutul de cercetări Bruegel, estimează că Europa ar trebui să cheltuie 26 de miliarde de euro pentru a umple depozitele de gaze la 80%, faţă de nivelurile actuale.