Taxele de mediu pot încuraja consumatorii şi companiile să-şi schimbe comportamentul (analiză EY)

Taxele de mediu pot avea un rol pozitiv în încurajarea companiilor, organizaţiilor şi a consumatorilor finali să îşi schimbe comportamentul, deci pot fi mai mult decât un instrument de taxare, mai precis o pârghie economică cu un rol semnificativ în reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător, consideră managerul pentru Schimbări Climatice şi Sustenabilitate al EY România, Laura Ciobanu, într-o analiză transmisă miercuri AGERPRES.
Economica.net - mie, 06 nov. 2019, 18:10
Taxele de mediu pot încuraja consumatorii şi companiile să-şi schimbe comportamentul (analiză EY)

Influenţa negativă a dezvoltării economice asupra mediului înconjurător este un fapt recunoscut de multă vreme, iar pe fondul multiplelor provocări generate de necesitatea protejării mediului, guvernele se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare de a identifica noi modalităţi de diminuare a impactului activităţilor antropice asupra mediului, fără a afecta însă creşterea economică, notează reprezentanta EY România.

Astfel, este de la sine înţeles că influenţa acestor măsuri se va reflecta asupra activităţii producătorilor, potrivit sursei.

În acest context, taxele de mediu joacă un rol important şi reprezintă un instrument util în creşterea gradului de conştientizare în rândul companiilor, dar şi al populaţiei, care trebuie să ţină seama de impactul asupra mediului şi, de asemenea, să înţeleagă cum se traduc în costuri activităţile sau comportamentele lor. Drept urmare, în multe ţări, nivelul taxelor percepute tuturor companiilor care plasează ambalaje pe piaţa naţională este destul de ridicat. Aceste tipuri de taxe fac să crească preţul produselor finite, dar reprezintă şi un stimulent pentru creşterea performanţelor în materie de inovare, potrivit analizei EY România.

Astfel, companiile trebuie să dezvolte noi tipuri de ambalaje, produse din materiale mai rezistente, care pot fi reparate mai uşor şi care pot fi reutilizate, iar un beneficiu suplimentar al folosirii ambalajelor reutilizabile este faptul că taxele de mediu se plătesc o singură dată, şi nu la fiecare introducere pe piaţă a ambalajului respectiv, menţionează sursa.

Un alt exemplu de stimulare a creşterii performanţelor companiilor este optimizarea modului în care sunt ambalate mărfurile, precum şi optimizarea formei ambalajului, astfel încât consumul de materiale/materii prime să fie redus; de asemenea, încurajarea companiilor să conceapă şi să utilizeze ambalaje din plastic care să fie mai uşor de reciclat, astfel încât să se promoveze dezvoltarea de ambalaje mai durabile, sau îmbunătăţirea colectării separate a deşeurilor, pentru a asigura o mai bună calitate a resurselor utilizate în industria de reciclare.

Materialele plastice au devenit o preocupare majoră şi o prioritate pentru Uniunea Europeană, având în vedere că se produc din ce în ce mai multe produse din plastic. De exemplu, în 2016 au fost produse aproximativ 60 milioane de tone plastic la nivelul UE, potrivit Plastics Europe, de 20 de ori mai mult decât în anii ’60. Din cantitatea totală, aproape 40% constă în ambalaje din plastic. Este important de menţionat că aceste valori nu includ şi fibrele din PET, ceea ce ar presupune o majorare semnificativă a cantităţilor finale, se aminteşte în analiza EY România.

„Deşi rata de reciclare a ambalajelor din plastic a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene, la aproape 41% în 2016, trebuie să ţinem cont că producţia de plastic creşte şi ea într-un ritm alarmant”, avertizează sursa.

Astfel, se remarcă tendinţa de adoptare cât mai largă a conceptului de economie circulară, în care se pune un accent major pe reutilizarea şi reciclarea produselor şi a materialelor, în detrimentul eliminării acestora. Având în vedere acest lucru, dar şi faptul că până în 2030 toate ambalajele din plastic plasate pe piaţa UE trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, acesta este cel mai potrivit moment pentru companii să înceapă să inoveze cu adevărat, să îşi regândească strategia, iar protecţia mediului să reprezinte unul dintre pilonii principali în tranziţia către un model de afaceri sustenabil, precizează raportul EY România.

Şi în cadrul companiilor româneşti se poate remarca un interes în creştere faţă de diverse soluţii adaptate la cerinţele economiei circulare, consideră EY România.

„Un exemplu ar fi logistica inversă prin care societăţile pot adopta, de pildă, politici de returnare care să permită consumatorilor să se debaraseze de produsele vechi, atunci când achiziţionează altele noi. În acest fel, se pot reutiliza sau recicla atât materialele conţinute în produs, cât şi ambalajele acestora, după ce durata de utilizare a produsului s-a încheiat. Totodată, acest demers ar putea oferi şi opţiunea ca nu doar produsele uzate, ci şi piesele de schimb sau componentele să poată fi returnate, pentru a merge către remanufacturare, reparare sau reciclare, în funcţie de cea mai potrivită soluţie. O altă oportunitate este legată de înlocuirea materialelor din plastic de unică folosinţă, dată fiind adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind produsele din plastic de unică folosinţă. În acest context, până în 2021 vor fi interzise farfuriile, tacâmurile de unică folosinţă, paiele pentru băuturi, beţişoarele pentru urechi şi altele. Prin urmare, companiile nu au stat prea mult pe gânduri şi au început să vină cu alternative la ambalajele tradiţionale din plastic, cum ar fi cele fabricate din amidon de porumb sau din trestie de zahăr”, se menţionează în analiză.

Este adevărat că, pe termen scurt, tranziţia către un model de business sustenabil poate părea mai puţin profitabilă, însă, pe termen lung, studiile economice au demonstrat că sustenabilitatea va determina o creştere a eficienţei proceselor, ce se va traduce ulterior printr-o reducere de costuri, consideră sursa. În plus, orientarea către aceste noi soluţii vine şi cu beneficii privind reducerea poluării, mai puţine deşeuri generate şi un impact pozitiv asupra vieţii omului şi asupra mediului. Totodată, este important de menţionat şi faptul că aceste eforturi ar putea fi finanţate prin fondurile de cercetare ale UE, adaugă sursa citată.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Românii care vin din sudul Africii intră în carantină pentru 14 zile. Șapte state din regiune au fost introduse în zona roșie
Românii care vin din sudul Africii intră în carantină pentru 14 zile. Șapte state din regiune au fost introduse în ...
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că sâmbătă a fost adoptată o Hotărâre a CNSU în baza căreia ...
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino, percheziționat de polițiști. Zeci de transferuri sunt suspecte
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino, percheziționat de polițiști. Zeci de transferuri sunt suspecte
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino a fost percheziţionat vineri de poliţia financiară, în legătură cu zeci de ...
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
Un număr de 1.727 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...