Teodorovici: Cred că BNR îşi cam depăşeşte o parte din atribuţii, în ultima perioadă

„Cred că a fost aşa acolo într-o discuţie pe un anumit subiect. Domnul Lazea este economistul şef al Băncii Centrale. Nu cred că are în sarcini şi atribuţii astfel de acţiuni şi nu cred că reprezintă punctul de vedere al Băncii Centrale. Dacă cumva reprezintă, atunci rog BNR să-şi exprime punctul de vedere pe acest subiect. Acum dacă vreţi să aveţi şi o ştire, eu cred că BNR în ultima perioadă îşi cam depăşeşte, din păcate, o parte din atribuţii. Pentru că sunt fel de del de declaraţii, fel de fel de discuţii care nu-şi au rostul mai ales în zona publică”, a spus Eugen Teodorovici.

El a spus că din discuţiile pe care le va avea cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor pe marginea OUG 114 va rezulta un pachet de reglementări.

„Tot ce pot să vă spun este că ce va ieşi din discuţia cu Asociaţia Română a Băncilor va trebui să fie un pachet. Nu discutăm separat de rupere: taxă faţă de ROBOR legat partea de active financiare. Discutăm la pachet şi de modul de calcul al unui alt nivel de referinţă, rupere sau nu, ce rămâne masa impozabilă, ce acte se modifică, 114, 50 sau 52. Deci va fi totul agreat la pachet şi la pachet mergem cu ele. Nu facem greşeala să mergem separat”, a mai spus Teodorovici.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, că marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândeşte să se retragă din România, din cauza condiţiilor impuse prin Ordonanţa 114, considerate ca fiind „excesiv de oneroase”.

„Problema este că Ordonanţa 114 din 2018 cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor de pot fi percepute. În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţia cu Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România, marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile de faţă sunt excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câştig aproape inexistent. Cine ar avea de suferit? Exact categoriile menţionate anterior, cei 7,25 de milioane de participanţi la sistem. Ar avea de suferit Bursa de Valori Bucureşti, care în loc să facă un pas spre piaţa emergentă, ar face un pas înapoi. De asemenea, în fine, ar mai avea de suferit bugetul prin dispariţia unui finanţator major. În aceste condiţii, ceea ce se impune este un dialog între autorităţi şi Asociaţia pentru Pensii Administrate Private din România pentru a găsi soluţii de compromis care să nu ducă la dispariţia acestei forme de finanţare”, a subliniat Lazea.

Potrivit oficialului BNR, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească şi chiar să inverseze scopul prin care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) să ajungă la stadiul de piaţă emergentă.

„Banca Naţională a României este interesată de evoluţia Bursei de Valori Bucureşti din mai multe motive. Un prim motiv ar fi acela de stabilitate financiară, un doilea ar fi acela de stabilitate macroeconomică şi un al treilea ar fi acela de încurajare a unei forme alternative de finanţare, alta decât creditul bancar. Din toate aceste motive, Banca Naţională a României a sprijinit constant eforturile Bursei de Valori Bucureşti, în efortul acesteia de a promova de la stadiul de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă, ceea ce ar permite o creştere substanţială a volumului investiţiilor. Din păcate, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească, dacă nu chiar să inverseze, acest scop de ajungere a Bursei în stadiul de piaţă emergentă, pentru că sunt afectate trei categorii de interese şi anume: investiţiile pe bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanţi şi finanţarea Guvernului de către fondurile de pensii”, a spus economistul şef al Băncii Naţionale a României.