Terenurile fostelor fabrici comuniste ocupă 7% din suprafața Bucureștiului și ar putea atrage investiții de 40 de miliarde de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

1.579  de hectare sau 15 milioane de mp de terenuri deținute de investitori privați care ar putea atrage investiții de 40 de miliarde de euro, la un nivelul de cost actual, în următorii 20-30 de an, arată studiul Bucharest Urban Regeneration, realizat de compania de consultanță imobiliară iO Partners.

Cea mai mare suprafață de foste platforme industriale se află în Sectorul 3, iar cea mai mare platformă cu potențial de regenerare urbană este Republica.

„Ocolim zeci de hectare de teren prin care nu putem intra, uneori chiar și 100 de hectare. Asta nu înseamnă ca ele trebuie sa redevină industrial, ci trebuie să se dezvolte în zone cu funcțiuni mixte”, spune Costin Bănică, Head of Industrial Agency  iO Partners.

Mai mult de jumătate din aceste platforme așteaptă aprobări.

Unele dintre ele se prezintă ca terenuri de pe care construcțiile au fost demolate, sunt deja curățate, altele de hale industriale, unele sunt funcționale. Pe altele s-a început dezvoltarea, cum e cazul clădirii unde e sediul Renault, ceea ce a generat interes pentru dezvoltarea platformelor din zonă.

„Vorbim de o rezervă strategică, care poate fi dezvoltată într-un orizont de timp de 20-30 de ani. E important să știm ce avem. Din punctul nostru de vedere, este o oportunitate. Bucureștiul este un oraș cu densitate mare, pe de altă parte, avem si aceste terenuri, amplasamente disponibile, care asigură un spațiu vital, să putem încuraja regenerarea urbană folosind aceste puncte”, spune Alexandru David, Head of Research în cadrul iO Partners.

Ce s-ar putea construi pe aceste terenuri

Studiul iO Partners indică și ce s-ar putea construi pe aceste platforme, în urma unei simulări. Din suprafața totală a fost alocat un procent de 5% pentru parcuri, 8% pentru birouri și 2%, circa 750.000 de mp, pentru școli, clinici private, diverse spații expoziționale și culturale.

Pe 85% din cele aproape 1.600 de hectare s-ar putea construi și 265.000 de locuințe, adică ar crește cu 25% stocul actual. Pe alte două milioane de mp s-ar putea construi și spații comerciale, nu doar malluri, ci și hypermarketuri sau alte magazine.

La nivelul actual de costuri, investițiile ar fi de 40 de milioane de euro, iar calculele celor de la iO Partners arată că autoritățile ar încasa anual, un miliard de euro din impozitul de venit și cel de proprietate, adică jumătate cât e acum bugetul Primăriei Bucureștiului.

Toate aceste investiții ar genera 350.000 de noi locuri de muncă, adică o treime din salariații din Capitală.

„Suprafața este una generoasă, e jumătate dintr-un sector, sunt zone diferite, fiecare zonă are un anumit concept urbanistic în care se regăsește, pentru fiecare zonă se poate gândi o viziune diferită, dar în general, această viziune ar trebui să fie dată de o strategie de regenerare urbana, care să reglementeze și să dea o direcție generală de dezvoltare pentru aceste zone. Acum sunt ca niște enclave închise”, spune Cristina Ana, urbanist și managing partner al Includio Architects.

Fostele platforme industriale se regăsesc în cartiere dens populate, care au fost construite pentru a deservi fabricile, dar care acum nu-și mai găsesc locul în peisajul urban social și economic.

Urbanistul Cristina Ana mai spune că sunt platforme industriale care ar trebuie desființate în totalitate alor, însă sunt și zone și platforme care păstrează elemente arhitecturale de valoare, care ar trebui valorificate și păstrate.

„Din punctul meu de vedere, ca și urbanist, cred că ar trebui făcut un set de reguli care să fie aplicate în general, și care să susțină genul acesta de investiții, să fie cuprinse într-un PUG (Plan Urbanist General), sa fie cuprinse într-o strategie integrată, nu doar blocată”, mai spune Cristina Ana.